Alegerea primarilor în două tururi, la mâna UDMR. Ce spun cifrele

• Tweet

Şansele ca primarii să fi aleşi în două tururi de scrutin - sistem care oferă o legitimitate mai mare - au crescut, după ce liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-a decuplat de PSD pe acest subiect.

„Alegerea primarilor într-un singur tur pentru noi e un handicap, în timp ce pentru partidele mari este un avantaj nemeritat", a spus Tăriceanu, cu trimitere la faptul că primarii în funcţie, care au recurs la pomeni electorale, sunt avantajaţi de sistemul actual. Ca să învingă primarul aflat în funcţie, partidele de Opoziţie au nevoie de al doilea tur de scrutin, unde se pot alia. PNL şi USR au anunţat că susţin schimbarea sistemului electoral, la fel şi partidul lui Victor Ponta. „Categoric, da. Vrem două tururi", a spus, pentru „Adevărul", Daniel Constantin, prim-vicepreşedinte ProRomânia.

În schimb, PSD, partidul cu cei mai mulţi primari din ţară, refuză categoric revenirea la două tururi, pentru că ar pierde multe primării în cazul în care candidaţii dreptei s-ar uni în turul doi. UDMR rămâne aliatul PSD. Potrivit unor surse politice, maghiarii refuză alegeri locale în două tururi, pentru că şi-ar diminua zestrea de edili. Logica e următoarea: în localităţile dominate de comunitatea maghiară, candidaţii români se pot alia în turul doi şi, în funcţie de prezenţa la urne, pot răsturna rezultatul votului. Chiar dacă Opozţia se va coagula, o alianţă PSD-UDMR are prima şansă în Parlament.

În Camera Deputaţilor - for decizional - sunt trei proiecte care urmăresc schimbarea modului de alegere a primarilor, adică revenirea la două tururi de scrutin. Un prim proiect este cel al aleşilor PMP, această iniţiativă fiind adoptată tacit de Senat la finalul anului 2016. Pe masa deputaţilor a ajuns abia pe 5 februarie 2018. Practic, proiectul a fost ţinut la sertar mai bine de un an şi încă nu s-a dat votul.

Un al doilea proiect aflat tot pe ordinea de zi a plenului îi are ca iniţiatori pe aleşii PNL. Respins de Senat, proiectul a primit raport de respingere şi de la Comisia Juridică şi cea de Administraţie, în decembrie 2017, iar din 12 martie 2018 aşteaptă să fie dezbătut şi votat de deputaţi. La Senat, a fost respins cu voturile UDMR.

Un al treilea proiect prin care se modifică modul de alegere al primarilor este o altă iniţiativă legislativă a PNL, care a fost retrimisă subit la comisiile de specialitate în noiembrie anul trecut. Motivul? ALDE anunţase că susţine proiectul PNL. Drept urmare, PSD nu a riscat ca proiectul să treacă, aşa că, pentru siguranţă, a preferat să-l retrimită la comisiii.

Pentru ca proiectul de lege privind revenirea la alegererea primarilor în două tururi să treacă, Opoziţia are nevoie de 165 de voturi, dat fiind faptul că e o iniţiativă organică, deci e necesar votul a jumătate plus unul din numărul total al deputaţilor. Până în prezent, susţinerea pentru proiect a fost exprimată de PNL, USR, PMP, aleşii din Pro România, dar şi ALDE, cu toate că partidul lui Tăriceanu se află la putere. În total, cele cinci formaţiuni strâng 147 de voturi (PNL - 68 de voturi; USR - 27 de voturi; Pro România - 21 de voturi; ALDE - 19 voturi; PMP - 12 voturi).

Aşadar, Opoziţia unită mai are nevoie de 18 voturi, în condiţiile în care UDMR nu se dezice de Liviu Dragnea. Teoretic, voturile decisive ar putea veni de la cei 17 deputaţi ai Minorităţilor naţionale (altele decât UDMR), plus de la aleşii neafiliaţi: Oana Bîzgan (ex-USR), Adrian Dohotaru ( ex-USR) şi Remus Borza (ex-ALDE). Însă grupul minorităţilor naţionale e împărţit în două: 9 deputaţi votează de fiecare dată cu PSD, în timp ce restul sunt de partea Opoziţiei. Deci şansele ca minorităţile naţionale să voteze unanim împotriva PSD sunt infime.

Prin urmare, mai rămâne doar varianta negocierii cu UDMR, formaţiune care a susţinut alegerea primarilor într-un singur tur, deoarece după schimbarea modului de alegere a edililor, formaţiunea a mai câştigat câteva mandate în plus. Concret, în 2008, când erau două tururi de scrutin, maghiarii au luat 184 de primării. Comparativ, în 2012, când primarii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, UDMR a obţinut 202 mandate, iar la alegerile locale din 2016, când s-a menţinut sistemul de vot, UDMR a scos 195 de mandate, deci cu 7 mai puţin ca în 2012, dar cu 11 mai mult decât în 2008, când erau două tururi.