Ultima zi de negocieri cu Rusia: "Trebuie să ne pregătim ca Moscova să opteze pentru confruntare" - spune şeful NATO!

• Tweet

Occidentul şi Rusia sunt în impas după discuţii de aproape patru ore purtate miercuri, la Bruxelles şi înaintea celor de astăzi, şi ultimele, de la Viena. În timp Moscova refuză să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, Occidentul respinge categoric cererile Moscovei de încetare a extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi de retragere a forţelor NATO din Europa de Est. SUA pregătesc sancţiuni dure împotriva Federaţiei Ruse.

„Trebuie să ne pregătim ca Rusia să opteze pentru confruntare. Au fost antecedente. Ar fi o eroare strategică gravă care ar avea consecinţe grave", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de La Libre Belgique. Totuşi, Stoltenberg a mai susţinut că deşi au fost constatate „diferenţe majore" cu Moscova privind securitatea Europei, ţările din NATO rămân deschise pentru dialog.

La rândul ei, Rusia a transmis "în mod sincer şi direct, Alianţei Nord-Atlantice că o nouă escaladare a situaţiei ar putea duce la consecinţe grave pentru securitatea europeană", notează agenţia rusă Ria Novosti, citându-l pe adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Gruşko. În plus, Ministerul rus al Apărării acuză că "NATO ignoră iniţiativele Rusiei de dezescaladare". "Acest lucru creează condiţii prealabile pentru izbucnirea unor incidente şi conflicte şi subminează fundamentele securităţii" - se mai afirmă în comunicatul ministerului, citat de asemenea de Ria Novosti.

A treia şi ultimă secvenţă a unui intens balet diplomatic pentru a dezamorsa riscul unui conflict în Ucraina: Consiliul Permanent al OSCE se reuneşte joi la Viena pentru a continua dialogul dintre Rusia, Statele Unite şi aliaţii lor europeni, scrie AFP. După discuţii tensionate la Geneva între viceminiştrii de externe american şi rus, Wendy Sherman şi Serghei Riabkov, NATO şi Moscova au constatat miercuri la Bruxelles "divergenţele" lor profunde privind securitatea în Europa.

"Nu cred că vor exista rezultate concrete în această săptămână. Obiectivul nostru principal este de a stabili un dialog", a rezumat ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. "Poziţiile noastre sunt la antipozi (cu Moscova), dar asta nu înseamnă că nu putem găsi un teren de înţelegere", a declarat el la postul de televiziune independent rus Dojd. Miza este de "a stabili sub ce forme poate fi aprofundată discuţia în lunile următoare", a adăugat diplomatul american.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), o platformă multilaterală de discuţii Est-Vest din perioada Războiului Rece, se pretează deosebit de bine acestui exerciţiu. Această instanţă este un rar loc de schimb de idei în care Statele Unite şi Rusia sunt ambele membre. Joi, este prima întâlnire din acest an, în prezenţa ambasadorilor din cele 57 de ţări ale OSCE. După prezentarea în cursul dimineţii a priorităţilor noii preşedinţii poloneze, secretarul general Helga Schmid va susţine o conferinţă de presă la orele 12.30 (11.30 GMT).

Occidentalii acuză Moscova că a trimis în ultimele săptămâni circa 100.000 de soldaţi, tancuri şi artilerie la frontiera cu Ucraina pentru a pregăti un atac împotriva acestei ţări, intenţie negată de autorităţile ruse. Pe teren, condiţiile s-au deteriorat pentru observatorii OSCE din zonele controlate de separatiştii proruşi, a deplâns ambasadorul american, arătându-se "profund îngrijorat". Din 2014, Organizaţia este însărcinată cu monitorizarea respectării acordurilor de pace de la Minsk în estul rebel al Ucrainei.

"Misiunile de supraveghere nu au detectat până acum nimic anormal pe teritoriu", dar la frontieră "nu putem şti ce se întâmplă", a avertizat Michael Carpenter. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat şi el alarmist miercuri. "Riscul unui nou conflict armat este real. Ieşirea din criză depinde de Rusia. Trebuie să se angajeze în dezescaladare", a subliniat el. La rândul său, Moscova susţine că această desfăşurare militară este o reacţie la prezenţa percepută în creştere şi ameninţătoare a NATO în ceea ce consideră că este zona sa de influenţă.

Rusia refuză, de asemenea, orice extindere a Alianţei Nord-Atlantice la ţări aflate în sfera sa de influenţă, ca Ucraina. "Rusia a propus fundamente care seamănă mult cu o revenire la statu quo-ul de dinainte de 1975, adică un format Ialta 2 care duce de fapt la resurgenţa blocurilor, a zonelor de influenţă", şi-a exprimat îngrijorarea ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu acordat AFP. "Pentru noi, este inacceptabil", a insistat el, reluând cuvintele şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a acuzat Moscova că doreşte "să reconstituie blocul geopolitic sovietic în Europa şi să încerce o decuplare între Statele Unite şi Europa".

La Washington, senatorii democraţi au prezentat luni un proiect de lege care ar impune sancţiuni americane dure împotriva unor oficiali guvernamentali şi militari ruşi, inclusiv preşedintele Vladimir Putin, în cazul că Rusia porneşte război împotriva Ucrainei. Propunerea prevede ajutoare pentru consolidarea securităţii Ucrainei şi cere ca Statele Unite să „ia în considerare toate măsurile disponibile adecvate" pentru a face ca gazoductul Nord Stream 2, numit „un instrument al influenţei maligne" ruseşti, să nu intre în funcţiune.

„Această legislaţie demonstrează limpede că Senatul Statelor Unite nu va sta cu mâinile în sân când Kremlinul ameninţă cu re-invadarea Ucrainei", a spus senatorul Robert Menendez, iniţiatorul legii. Reuters relatează că proiectul de lege prevede printre altele sancţiuni împotriva firmelor ruseşti care oferă sisteme de mesagerie sigură, ca SWIFT, folosite de bănci pentru a schimba informaţii cu alte instituţii financiare. Un purtător de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale a declarat pentru Washington Post că administraţia preşedintelui Joe Biden sprijină proiectul senatorului Menendez.