ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Super-analiză geopolitică și strategică: Putin, Trump, și Xi pregătesc reconfigurarea tăcută a puterii globale

Postat la: 14.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Super-analiză geopolitică și strategică: Putin, Trump, și Xi pregătesc reconfigurarea tăcută a puterii globale

Reluarea discuțiilor dintre președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, se produce într-un climat geopolitic marcat de tensiuni crescânde. Războiul din Ucraina pare tot mai mult o piesă strategică într-o confruntare globală pentru influență între marile puteri.

În acest context, China își consolidează vizibil ambițiile de a remodela ordinea internațională după propriile reguli, iar tabloul general aduce tot mai mult cu atmosfera de la Yalta - acel moment istoric în care viitorul Europei de Est a fost trasat fără ca vocile celor direct afectați să fie ascultate.

Un material recent publicat de Newsweek surprinde vizual acest nou posibil scenariu global, în care Washington, Moscova și Beijingul își împart, tacit sau explicit, sferele de influență - o logică ce pare să ignore lecțiile trecutului și fundamentele dreptului internațional.

Întâlnirile diplomatice recente, inclusiv apelul lui Trump către Vladimir Putin și negocierile intermediate de SUA în Arabia Saudită, au generat o propunere de încetare temporară a focului și o înțelegere privind atacurile din zona Mării Negre. Totuși, în absența garanțiilor reale pentru suveranitatea Ucrainei, aceste discuții riscă să capete conotația periculoasă a unei înțelegeri între marii actori internaționali în detrimentul statelor mai mici.

Vessela Tcherneva, director adjunct al ECFR, atrage atenția că această abordare amintește de conferința de la Ialta din 1945: „Ialta a fost despre marile puteri care decideau viitorul Europei de Est. Acum, vedem același tip de logică aplicată Ucrainei. A decide despre Ucraina fără Ucraina înseamnă, de fapt, a decide despre Europa fără Europa."

Poziția administrației Trump, concentrată pe un izolaționism strategic și pe repoziționarea resurselor în fața ascensiunii Chinei, pare să lase Europa de Est într-un vid de securitate. Vicepreședintele JD Vance și Secretarul Apărării Pete Hegseth au transmis mesaje clare: Ucraina nu va reveni la granițele din 2014, iar statele europene trebuie să investească mai mult în propria apărare.

Această abordare a fost primită favorabil de liderii cu simpatii pro-Kremlin din regiune, dar generează neliniște în capitalele pro-europene. Tcherneva observă că Rusia își consolidează influența nu doar militar, ci și ideologic, prin destabilizarea discursului democratic în țări precum Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova și chiar România.

În ultimele luni, mai multe proteste au avut loc în regiune împotriva guvernelor suspectate de apropiere de Moscova. În Slovacia, o lege privind ONG-urile, asemănătoare celei privind „agenții străini" din Rusia, a provocat manifestații ample. În Serbia și Georgia, opoziția acuză guvernele de alunecare spre autoritarism sub umbrela influenței ruse.

Dacă în Europa de Est Rusia încă își menține o influență semnificativă, în Asia Centrală, Beijingul pare să avanseze metodic. Prima vizită externă a lui Xi Jinping după pandemie a fost în Kazahstan - un semnal strategic, având în vedere prezența unei mari minorități ruse în nordul țării.

Mongolia, dependentă energetic de Rusia și economic de China, l-a primit pe Vladimir Putin, în ciuda mandatului de arest internațional emis de CPI. Este un exemplu de echilibru precar între constrângeri geopolitice și nevoi interne de dezvoltare.

Profesorul Stefan Wolff avertizează că relația dintre Rusia și China nu este una de egalitate, ci de dependență crescândă a Moscovei față de Beijing. „Dacă Rusia nu obține un acord favorabil cu SUA în privința Ucrainei, se va afunda și mai mult în relația asimetrică cu China", explică el, potrivit adevarul.ro.

Pe fondul tensiunilor cu China, Trump pare decis să-și reafirme dominația în emisfera vestică. Inițiative precum posibila achiziție a Groenlandei sau controlul asupra Canalului Panama arată o viziune geopolitică centrată pe reafirmarea suveranității americane în fața rivalilor economici.

Totuși, prezența tot mai activă a Chinei în America Latină complică planurile Washingtonului. Relațiile economice consolidate de Beijing în regiune pun sub semnul întrebării capacitatea SUA de a-și restabili controlul în zonă fără o confruntare indirectă cu China.

În paralel, tensiunile din Asia de Est, în special cele legate de Taiwan și Marea Chinei de Sud, cresc presiunea asupra administrației americane de a defini o poziție fermă față de ambițiile militare ale Chinei. Wolff consideră că s-ar putea ajunge la o înțelegere tacită în care SUA să accepte dominanța Chinei în regiune, în schimbul păstrării stabilității în alte puncte fierbinți.

Această nouă reconfigurare a raporturilor de forță pe scena globală nu mai are caracterul predictibil al Războiului Rece. În locul unei logici binare, se profilează o lume fragmentată, în care regulile sunt negociabile, iar statele mici pot deveni, din nou, victime colaterale ale ambițiilor marilor jucători.

În acest context, lipsa unui proiect comun european și absența unui angajament ferm din partea SUA față de aliații săi riscă să creeze un gol de putere periculos. Ucraina este doar primul test. Iar rezultatul său ar putea deveni un precedent.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Super-analiză geopolitică și strategică: Putin, Trump, și Xi pregătesc reconfigurarea tăcută a puterii globale

Postat la: 14.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Reluarea discuțiilor dintre președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, se produce într-un climat geopolitic marcat de tensiuni crescânde. Războiul din Ucraina pare tot mai mult o piesă strategică într-o confruntare globală pentru influență între marile puteri.

În acest context, China își consolidează vizibil ambițiile de a remodela ordinea internațională după propriile reguli, iar tabloul general aduce tot mai mult cu atmosfera de la Yalta - acel moment istoric în care viitorul Europei de Est a fost trasat fără ca vocile celor direct afectați să fie ascultate.

Un material recent publicat de Newsweek surprinde vizual acest nou posibil scenariu global, în care Washington, Moscova și Beijingul își împart, tacit sau explicit, sferele de influență - o logică ce pare să ignore lecțiile trecutului și fundamentele dreptului internațional.

Întâlnirile diplomatice recente, inclusiv apelul lui Trump către Vladimir Putin și negocierile intermediate de SUA în Arabia Saudită, au generat o propunere de încetare temporară a focului și o înțelegere privind atacurile din zona Mării Negre. Totuși, în absența garanțiilor reale pentru suveranitatea Ucrainei, aceste discuții riscă să capete conotația periculoasă a unei înțelegeri între marii actori internaționali în detrimentul statelor mai mici.

Vessela Tcherneva, director adjunct al ECFR, atrage atenția că această abordare amintește de conferința de la Ialta din 1945: „Ialta a fost despre marile puteri care decideau viitorul Europei de Est. Acum, vedem același tip de logică aplicată Ucrainei. A decide despre Ucraina fără Ucraina înseamnă, de fapt, a decide despre Europa fără Europa."

Poziția administrației Trump, concentrată pe un izolaționism strategic și pe repoziționarea resurselor în fața ascensiunii Chinei, pare să lase Europa de Est într-un vid de securitate. Vicepreședintele JD Vance și Secretarul Apărării Pete Hegseth au transmis mesaje clare: Ucraina nu va reveni la granițele din 2014, iar statele europene trebuie să investească mai mult în propria apărare.

Această abordare a fost primită favorabil de liderii cu simpatii pro-Kremlin din regiune, dar generează neliniște în capitalele pro-europene. Tcherneva observă că Rusia își consolidează influența nu doar militar, ci și ideologic, prin destabilizarea discursului democratic în țări precum Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova și chiar România.

În ultimele luni, mai multe proteste au avut loc în regiune împotriva guvernelor suspectate de apropiere de Moscova. În Slovacia, o lege privind ONG-urile, asemănătoare celei privind „agenții străini" din Rusia, a provocat manifestații ample. În Serbia și Georgia, opoziția acuză guvernele de alunecare spre autoritarism sub umbrela influenței ruse.

Dacă în Europa de Est Rusia încă își menține o influență semnificativă, în Asia Centrală, Beijingul pare să avanseze metodic. Prima vizită externă a lui Xi Jinping după pandemie a fost în Kazahstan - un semnal strategic, având în vedere prezența unei mari minorități ruse în nordul țării.

Mongolia, dependentă energetic de Rusia și economic de China, l-a primit pe Vladimir Putin, în ciuda mandatului de arest internațional emis de CPI. Este un exemplu de echilibru precar între constrângeri geopolitice și nevoi interne de dezvoltare.

Profesorul Stefan Wolff avertizează că relația dintre Rusia și China nu este una de egalitate, ci de dependență crescândă a Moscovei față de Beijing. „Dacă Rusia nu obține un acord favorabil cu SUA în privința Ucrainei, se va afunda și mai mult în relația asimetrică cu China", explică el, potrivit adevarul.ro.

Pe fondul tensiunilor cu China, Trump pare decis să-și reafirme dominația în emisfera vestică. Inițiative precum posibila achiziție a Groenlandei sau controlul asupra Canalului Panama arată o viziune geopolitică centrată pe reafirmarea suveranității americane în fața rivalilor economici.

Totuși, prezența tot mai activă a Chinei în America Latină complică planurile Washingtonului. Relațiile economice consolidate de Beijing în regiune pun sub semnul întrebării capacitatea SUA de a-și restabili controlul în zonă fără o confruntare indirectă cu China.

În paralel, tensiunile din Asia de Est, în special cele legate de Taiwan și Marea Chinei de Sud, cresc presiunea asupra administrației americane de a defini o poziție fermă față de ambițiile militare ale Chinei. Wolff consideră că s-ar putea ajunge la o înțelegere tacită în care SUA să accepte dominanța Chinei în regiune, în schimbul păstrării stabilității în alte puncte fierbinți.

Această nouă reconfigurare a raporturilor de forță pe scena globală nu mai are caracterul predictibil al Războiului Rece. În locul unei logici binare, se profilează o lume fragmentată, în care regulile sunt negociabile, iar statele mici pot deveni, din nou, victime colaterale ale ambițiilor marilor jucători.

În acest context, lipsa unui proiect comun european și absența unui angajament ferm din partea SUA față de aliații săi riscă să creeze un gol de putere periculos. Ucraina este doar primul test. Iar rezultatul său ar putea deveni un precedent.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE