Rusia a vândut peste 6,5 tone de uraniu Chinei, care și-ar putea mări de 4 ori numărul de focoase nucleare!

• Tweet

Tensiunile cu Moscova şi Beijing i-au făcut pe americani să suspecteze că livrările de materiale nucleare ar putea afecta situaţia din Taiwan şi din Marea Chinei de Sud.

Recenta livrare de către Kremlin de material radioactiv utilizabil pentru arme nucleare către China a stârnit îngrijorări serioase în cadrul Pentagonului în ceea ce priveşte situaţia Taiwanului. În timp ce diplomaţii chinezi şi americani au declarat că au purtat discuţii constructive pentru a reduce tensiunea militară dintre cele două ţări în decembrie anul trecut, inginerii ruşi mutau un transport uriaş de combustibil nuclear pe o insulă îndepărtată, la 220 de kilometri de coasta de nord a Taiwanului.

După cum a raportat Pentagonul marţea trecută, se aşteaptă ca Beijingul să-şi cel puţin dubleze numărul de focoase nucleare în următorii 10 ani şi să se apropie de posibilitatea de a lansa atacuri nucleare terestre, aeriene şi maritime. Acest lucru a venit în contextul escaladării tensiunilor dintre China şi Statele Unite şi al eforturilor Washingtonului de a îndemna China să adere la un tratat între SUA şi Rusia privind armele nucleare. Reactorul CFR-600 al Chinei, numit reactor rapid, este situat pe insula Changbiao şi este una dintre cele mai atent monitorizate infrastructuri nucleare din lume.

Oficiali ai Pentagonului au declarat că Rosatom, companie deţinută de Rusia, a furnizat Chinei 6.477 de kilograme de uraniu, o încărcătură care ar putea oferi combustibil pentru un program atomic ce ar putea dezechilibra şi mai mult situaţia şi aşa precară din Asia, unde tensiunile sunt mari în legătură cu Taiwanul şi controlul asupra Mării Chinei de Sud. Acest lucru ar permite Chinei să egaleze arsenalele atomice desfăşurate în prezent în Rusia şi Statele Unite. Secretarii americani apreciază că, atunci când reactorul chinezesc CFR-600 va fi operaţional, acesta ar putea ajuta China să-şi cvadrupleze stocul de focoase nucleare în doar un an.

În prezent, China are capacităţi certe de a-şi mări stocul de plutoniu de calitate militară, după ce şi-a închis programul de producţie în anii 1990, potrivit Bloomberg.Capacitatea progresivă a Chinei de a-şi extinde armele nucleare este în concordanţă cu suspendarea de către Rusia a celui mai recent angajament de limitare a arsenalului nuclear strategic al Rusiei şi al Statelor Unite, tratatul "New START", care este pe punctul de a se prăbuşi. La 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat suspendarea cooperării Rusiei în cadrul tratatului, o decizie condamnată de preşedintele american Joe Biden ca fiind o "mare greşeală".

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, începând din 2012, China a devenit cea mai mare ţară din lume în ceea ce priveşte capacitatea de depozitare a stocurilor nucleare şi, de atunci, s-a străduit să îşi mărească capacitatea nucleară cu aproximativ 85% pentru a dobândi un nivel de volum de aproximativ 2011 gigawaţi, ceea ce echivalează cu un sfert din capacitatea globală. În ceea ce priveşte dimensiunea arsenalului de arme nucleare al Chinei, aceasta nu este anunţată oficial, dar rapoartele indică faptul că deţine între 260 şi 300 de focoase nucleare, dintre care 190 sunt în prezent active şi gată de utilizare.

Potrivit estimărilor SUA, China deţine cel puţin şase tipuri diferite de instalaţii nucleare militare de încărcare, pe lângă cele aproximativ 150 de focoase nucleare tactice destinate utilizării pe rachete balistice cu rază scurtă de acţiune. Publicaţia Global Times, susţinută de Partidul Comunist Chinez, a relatat că Beijingul trebuie să îşi mărească numărul de focoase nucleare la 1.500 într-o perioadă relativ scurtă de timp. Având în vedere această capacitate nucleară chineză în creştere, Statele Unite fac presiuni pentru ca gigantul asiatic să participe la discuţii tripartite cu Rusia pentru limitarea armelor nucleare.

Chinezii au decis să egaleze, de facto, Statele Unite şi Rusia în ceea ce priveşte numărul şi puterea armelor nucleare. Rusia a devenit subordonată Chinei de când Putin şi-a lansat invazia în Ucraina anul trecut, declanşând un val de sancţiuni fără precedent împotriva Moscovei. China a arătat că nu are nicio intenţie de a-şi abandona partenerul diplomatic în favoarea inamicului său comun, Statele Unite, chiar dacă Beijingul s-a prezentat ca un actor neutru în războiul din Ucraina. În calitate de parte a "clubului celor cinci" şi de semnatari oficiali ai Tratatului de neproliferare nucleară din 1970, China şi Rusia nu s-au angajat să comunice cu privire la stocurile lor şi la orice detalii care ar putea ajuta la determinarea faptului că reactorul CFR-600 este folosit pentru a creşte stocul nuclear al Chinei.