Referendum în Berlin pentru expropierea celor care deţin mai mult de 3.000 de locuinţe: 240.000 de apartamente ar putea fi răscumpărate de stat

• Tweet

Locuitorii din Berlin votează duminică pe acelaşi buletin de vot pentru succesorul Angelei Merkel şi pentru exproprierea marilor proprietari de locuinţe, în contextul în care mai mult de jumătate dintre germani stau cu chirie, iar chiriile s-au dublat din 2009 încoace.

Locuitorii din oraşul-stat vor decide dacă Berlinul ar trebui să-i exproprieze pe aşa-numiţii „mega-proprietari". În caz afirmativ, legea va fi unul dintre cele mai radicale răspunsuri europene la îmbogăţire şi la creşterea preţului locuinţelor, ducând la redarea în circuitul social a circa 240.000 de apartamente.

Campania pentru referendum, denumită „Expropriaţi Deutsche Wohnen", după numele uneia dintre cele mai mari companii imobiliare din Germania, reflectă frustrarea şi neputinţa chiriaşilor dintr-un mare oraş.

Cândva una dintre cele mai accesibile capitale din Europa, explozia chiriilor a transformat Berlinul într-un simbol al problemelor tot mai frecvente cu care mediul urban se confruntă în privinţa preţului locuinţelor.

În ultimii ani, Berlinul a înregistrat una dintre cele mai accelerate creşteri de preţuri ale chiriilor din lume. Deşi sunt încă relativ scăzute în comparaţie cu alte oraşe mari din Europa, precum Londra sau Paris, chiriile din Berlin s-au dublat în deceniul dintre 2009 şi 2019.

Dacă reputaţia de modernitate a Berlinului şi sectorul tehnologic în plină dezvoltare au adăugat un strop de strălucire la faima oraşului, salariile au rămas totuşi scăzute. În ciuda faptului că este capitală federală, Berlinul se află pe locul 11 în rândul celor 16 landuri germane în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor, sub media ţării.

Potrivit lui Kalle Kunkel, activist în cadrul campaniei „Expropriaţi Deutsche Wohnen", preţurile mari ale locuinţelor nu pun doar presiune asupra celor cu salarii mici, ci ameninţă să destrame însăşi structura socială a oraşului.

„Cei care au salarii mici sunt mulţi şi deja plata chiriei devine o povară mult prea mare pentru ei. 80-85% dintre berlinezi sunt chiriaşi, ceea ce înseamnă că o majoritate covârşitoare a locuitorilor oraşului se confruntă cu această realitate socială. Şi, spre deosebire de alte oraşe, Berlinul nu este atât de segregat din punct de vedere economic. Faptul că oameni din diferite categorii sociale trăiesc în aceleaşi cartiere face parte din identitatea acestui oraş şi este ceea ce îl face atât de interesant", arată Kalle Kunkel.

Este adevărat că speculaţiile în domeniul imobiliar sunt în ultimii ani o caracteristică la nivel global, dar în Berlin fenomenul a fost exacerbat semnificativ din cauza faptului că după căderea Zidului Berlinului, au fost disponibile pe piaţă, la preţuri de nimic, multe locuinţe publice. Din 1990, în Berlin s-au vândut aproximativ 200.000 de apartamente, care au ajuns la fonduri speculative şi firme cu capital privat.

Pe de altă parte, între timp, oraşul a crescut semnificativ în ultimul deceniu, punând şi mai multă presiune pe piaţa imobiliară.

„Creşterea oraşului a depăşit oferta de apartamente noi. Există o adevărată penurie de locuinţe, ceea ce a făcut ca proprietarii să devină incredibil de puternici", a explicat Kunkel pentru Euronews.

Găsirea unui apartament nou, indiferent de categoria de preţ, este adesea o experienţă descurajantă. Locatarii acceptă frecvent orice pot obţine, ştiind că nu îşi pot permite să fie pretenţioşi.

Referendumul actual, promovat prin campania „Expropriaţi Deutsche Wohnen", este cea mai recentă încercare a Berlinului de a controla piaţa imobiliară şi vine după ce, în aprilie, a fost anulată de Curtea Constituţională o controversată tentativă de plafonare a chiriilor în Berlin.

Plafonarea chiriilor a fost introdusă în februarie 2020 şi a îngheţat chiriile în cazul a 90% din apartamente, timp de cinci ani, ceea ce a dus la reduceri de chirie în cazul a numeroşi locatari. Cuplul menţionat anterior a obţinut o reducere a chiriei cu 25 la sută.

Numai că legea a fost declarată neconstituţională în aprilie 2021, deoarece a fost adoptată la nivel local şi s-a considerat că prevalentă este legislaţia federală privind locuinţele.

Campania a propus ca orice proprietar privat care deţine mai mult de 3.000 de apartamente să fie expropriat, iar apartamentele să fie transformate în locuinţe publice. Costul răscumpărării apartamentelor ar urma să fie rambursat în timp de către chiriaşi. Astfel, chiriile ar scădea, deoarece închirierea locuinţelor nu ar mai fi axată pe obţinerea de profit.

„De fapt, am plătit deja de 100 de ori pentru aceste apartamente, cu chiria noastră, de ce să nu le luăm înapoi? Într-adevăr, ne aparţin", spune Kunkel.

Campania pentru expropriere fusese lansată oficial în 2018, dar ideea a luat amploare. Erau necesare 175.000 de semnături pentru a declanşa un referendum la nivelul întregului oraş, iar campania aproape că a strâns un număr dublu de semnături: 343.000.

Într-o declaraţie pentru Euronews, compania Deutsche Wohnen a criticat campania, susţinând că aceasta nu va reuşi să rezolve provocările cu care se confruntă piaţa imobiliară din Berlin. „Exproprierea în Berlin este imposibilă, deoarece este neconstituţională şi nefezabilă din punct de vedere financiar pentru locuitorii din Berlin", a reacţionat compania.

Dacă referendumul va trece, cea mai mare întrebare va fi legată de constituţionalitatea sa. Deşi exproprierea pentru binele public este permisă în mod explicit de Constituţia germană, cea mai înaltă instanţă germană va trebui probabil să decidă dacă o expropriere la această scară se încadrează în descrierea din legea fundamentală.

Există, de asemenea, un decalaj semnificativ între costurile preconizate pentru trecerea proprietăţii private în proprietatea statului. „Expropriaţi Deutsche Wohnen" a calculat că proiectul ar costa aproximativ 8 miliarde de euro, dar Senatul de la Berlin a estimat că se apropie de 30 de miliarde.

Dacă referendumul nu reuşeşte, Berlinul va trebui să se întoarcă din nou de unde a plecat şi să ia în considerare un alt mijloc de a rezolva criza acută a locuinţelor, care, în orice caz, nu va dispărea de la sine prea curând.

Potrivit datelor Eurostat, jumătate dintre germani sunt chiriaşi. În timp ce în România aproximativ 96% dintre persoane locuiesc în apartamente sau case proprietate personală, cel mai mare procent din UE, în Germania proporţia este de 51,7%.