Raport Human Rights: Crimele împotriva umanității comise de China în Xinjiang

• Tweet

Guvernul Chinei continuă să încalce drepturile omului în regiunea Xinjiang, este concluzia raportului Human Rights Watch care detaliază abuzurile comise împotriva minorităților uigure și alte minorități turcice din China.

„Guvernul Chinei comite crime împotriva umanității", spune organizația de apărare a drepturilor omului. Raportul are 53 de pagini și a fost scris cu sprijinul Facultății pentru Drepturile Omului și Soluționarea Conflictelor din cadrul Universității Stanford. Documentul se bazează pe informații de la guvernul Chinei, de la grupuri umanitare, activiști, surse media și cercetători. Potrivit raportului intitulat „Break their lineage, break their roots" (Rupe-le descendența, rupe-le rădăcinile), China încalcă Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale.

În 2017, regiunea Xinjiang a înregistrat 21% din numărul total de arestări din China în condițiile în care regiunea formează doar 1,5% din populația țării. În Xinjiang trăiesc uiguri (46%) și kazahi (7%). Autoritățile chineze au folosit diverse pretexte pentru a deteriora sau distruge două treimi din moscheile din Xinjiang; aproximativ jumătate dintre acestea au fost, pur și simplu, demolate. Importante situri sacre islamice au fost demolate în toată regiunea, arată Raportul. O altă practică criticată este aceea prin care unii copii musulmani ai căror părinți au fost reținuți în mod arbitrar sunt plasați în orfelinate.

Cea mai mare îngrijorare a comunității internaționale este existența taberelor de reeducare politică și a închisorilor unde uigurii sunt maltratați și supuși torturii, sentințele fiind adesea pronunțate pe motive neîntemeiate cum ar fi participarea la activități religioase, se mai arată în document. Raportul subliniază că mai mulți actori internaționali printre care Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite au impus deja sancțiuni Chinei.

În 2019, douăzeci de state au adresat o scrisoare președintelui Comisiei Drepturilor Omului cerând intervenția împotriva încălcării drepturilor omului, dar guvernul Chinei a răspuns cu propria scrisoare semnată de 50 de țări printre care Coreea de Nord, Arabia Saudită, Venezuela - țări care nu excelează la respectarea drepturilor omului. Sprijinul internațional oferit Chinei de aceste state, invocarea dreptului la suveranitate, împreună cu dreptul Chinei la veto în cadrul Națiunilor Unite fac intervenția umanitară extrem de dificilă.

Raportul Human Rights Watch găsește oficialitățile din regiunea Xinjiang vinovate de detenție arbitrară în masă, tortură și alte maltratări în închisori, dispariții inexplicabile, supraveghere în masă a populației, cenzură culturală și religioasă, separarea familiilor, repatrierea forțată a refugiaților, muncă silnică și violență sexuală împotriva femeilor în detenție. Actele comise de China încalcă multiple prevederi ale Statutului de la Roma, privind respectarea drepturilor omului. Aceste prevederi previn omorul, sclavia, tortura, persecutarea și disparițiile indivizilor.

Crimele comise de China împotriva minorităților musulmane sunt un atac sistemic și răspândit care ține de agenda guvernului de a „reeduca" populația majoritar musulmană, arată raportul. Autoritățile Chinei au interzis circularea materialelor didactice în limbi turcice (kazahă și uigură), iar angajații statului care vorbesc aceste limbi riscă să fie deținuți pe motive de securitate.

China are o istorie lungă de asuprire a comunităților uigure. Campania „Strike Hard" lansată în anul 2014 are ca țintă combaterea terorismului în Regiunea autonomă uigură Xinjiang. Ca urmare a acestei campanii și a politicilor implementate de Chen Quanguo, secretar al Partidului Comunist în regiunea Xinjiang, 300.000 de oameni au fost deținuți și condamnați la închisoare. Înainte de a fi numit în funcție în Xinjiang, Chen Quanguo a supravegheat Regiunea Autonomă a Tibetului unde și-ar fi dezvoltat tehnicile autoritare de supraveghere și „educare politică".

Potrivit surselor, au avut loc multiple decese în închisori - baza de date a victimelor din Xinjiang citează 177 de decese în regiune. Radio Free Asia raportează 150 de decese într-o singură tabără de concentrare în regiunea Aksu în a doua jumătate a lui 2018. Pe lângă incertitudinea privind numărul exact de decese mai este și problema disparițiilor. Din cauza lipsei de transparență din partea guvernului privind numărul exact al deținuților, hashtag-ul #MeTooUyghur a apărut pe social media. O platformă a înregistrat 11,500 de dispariții din decembrie 2020.

Human Rights Watch recomandă autorităților din China încetarea imediată a acestor încălcări ale drepturilor omului. De asemenea, ONG-ul cere Națiunilor Unite formarea unei comisii specializate și supravegherea independentă a abuzurilor care au loc în China. Potrivit surselor, China are în jur de 400 de tabere unde uigurii sunt supuși la abuzuri și procese de îndoctrinare. Apelurile organizațiilor internaționale de a conduce investigații au fost respinse pe motive de suveranitate. Nu este clar numărul exact al oamenilor deținuți, dar totalul este estimat între sute de mii și un milion.

Departamentul de Stat al SUA spune că două milioane de oameni ar fi trecut prin aceste tabere între aprilie 2017 și decembrie 2018. O altă constatare îngrijorătoare a publicației este supravegherea în masă a practicanților de religie musulmană. S-a sesizat că autoritățile Chineze colectează fără consimțământul date biometrice cum ar fi mostre ADN, amprente, scanări ale irisului și grupa sanguină a rezidenților din regiune între vârstele de 12 și 65 de ani.

Human Rights Watch relatează că o femeie a fost deținută pentru simplul motiv că a primit patru apeluri de la un număr de telefon străin. Problema cea mai mare privind intervenția organizațiilor internaționale cum ar fi Națiunile Unite (ONU)este poziția Chinei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Această poziție îi conferă dreptul de veto, drept pe care îl poate invoca în cazul în care celelalte state membre impun rezoluții împotriva Chinei.

*Articol redactat de Europa Liberă