Putin îl somează pe Aliev: liderul din Azeribaidjan își cere scuze în fața liderului de la Kremlin și începe epurarea în armată

• Tweet

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut joi să se asigure "drepturile şi securitatea" armenilor în Nagorno Karabah, într-o convorbire la telefon cu omologul său azer Ilham Aliev, în timpul unor negocieri între separatişti armeni şi Baku.

"Partea azeră a confirmat că este pregătită să colaboreze în aceste probleme cu militarii ruşi de menţinerea păcii" desfăşuraţi în enclava separatistă azeră la sfârşitul lui 2020, anunţă într-un comunicat Kremlinul, după acest apel telefonic.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, într-o convorbire telefonică avută cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, i-a prezentat acestuia scuze și a exprimat sincere condoleanțe în legătură cu tragica moarte în Karabah, pe 20 septembrie, a militarilor ruși pentru menținerea păcii, transmite serviciul de presă al Kremmlinul, informează Rador Radio România. Se arată că se va face "o anchetă a celor petrecute și toți vinovații vor suferi pedeapsa cuvenită", se arată în comunicat. Procuraturile Generale din Rusia și Azerbaidjan se află în strâns contact. Aliev și-a exprimat disponibilitatea de a acorda ajutor material familiilor celor morți. Convorbirea a vut loc la inițiativa părții azere, a remarcat Kremlinul.

Ieri, asupra unui automobil cu militari ruși pentru menținerea păcii s-a tras în zona localității Djaniatag din Nagorno-Karabah, militarii au murit. Comandantul corpului Forțelor Armate azere, ai cărui subordonați sunt vinovați de moartea militarilor ruși pentru menținerea păcii, a fost suspendat din funcțiile sale, a comunicat o sursă de încredere din Ministerul rus al Apărării, informează Rador Radio România. Suspecții de moartea militarilor ruși pentru menținerea păcii în Karabah au fost reținuți, a comunicat o sursă de încredere dintr-unul din departamentele de forță din Rusia. "Primii suspecți de crimă au fost reținuți", a afirmat sursa, mai relatează Radio Radio România.

Armenia a calificat joi drept o "crimă împotriva umanităţii" operaţiunea militară lansată zilele trecute de Azerbaidjan pe teritoriul Nagorno-Karabah, susţinând în faţa Consiliului ONU pentru drepturile omului că o "epurare etnică" este "în curs" de desfăşurare în enclava azeră locuită până acum de o majoritate de etnici armeni, potrivit AFP, relatează Agerpres.

"Armenia nu a încetat să informeze acest Consiliu despre iminenţa unei epurări etnice. Astăzi, acest proces este în curs de desfăşurare. Civilii din Nagorno-Karabah sunt prinşi în capcană şi nu au cum să se evacueze, deoarece Azerbaidjanul continuă să blocheze singura cale de ieşire care leagă regiunea de Armenia", a declarat ambasadorul armean, Andranik Hovhanisian.

"Nu este vorba de o simplă situaţie de conflict, ci de o crimă împotriva umanităţii care trebuie tratată ca atare", a adăugat el.

Cu puţin timp înainte, reprezentanta Azerbaidjanului la ONU, Dilara Abdulaieva, a expus motivele pentru care ţara sa a preluat controlul asupra acestui teritoriu secesionist, susţinând că acestea au fost "măsuri antiteroriste".

Primele discuţii între Azerbaidjan şi separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au început joi în oraşul azer Ievlah, la 295 km vest de capitala azeră, după o victorie militară fulgerătoare a forţelor Baku pentru preluarea controlului asupra acestui teritoriu secesionist.

În imaginile difuzate de agenţia oficială de ştiri azeră Azertag, şase bărbaţi în costume stau în jurul unei mese pentru a negocia reintegrarea în Azerbaidjan a teritoriului montan cu populaţie predominant armeană. Partea azeră este reprezentată de un membru al parlamentului, Ramin Mammadov, iar cea a etnicilor separatişti din Karabah de David Melkumian.

O coloană de maşini 4x4 negre sosise mai devreme la locul de desfăşurare a discuţiilor, urmată de un vehicul cu steag rusesc şi cu numere de înmatriculare ale armatei ruse. Discuțiile au fost încheiate în jurul orei 13.00, ora României.

Azerbaidjanul a lansat marţi o operaţiune militară fulger împotriva separatiştilor, forţându-i să capituleze în mai puţin de 24 de ore şi să predea toate armele.

Baku vrea acum să negocieze reintegrarea teritoriului care s-a desprins unilateral după prăbuşirea URSS, ceea ce a dus la două războaie sângeroase în anii 1990 şi 2020, dar ceea ce se vede deocamdată este exodul etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, despre care agenţiile internaţionale de presă transmit ca despre o "evacuare".

Peste 10.000 de persoane, inclusiv femei, copii şi bătrâni, au fost deja evacuate din enclavă, a declarat miercuri seara un oficial separatist. Forţele ruse de menţinere a păcii au declarat joi dimineaţă că au evacuat aproximativ 5.000 de persoane, potrivit AFP.

Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat miercuri că "pumnul său de fier" a trecut în istorie ideea unui Karabah etnic armean separat, notează Reuters.

"După capitularea juntei criminale, această sursă de tensiune, acest bârlog de otravă, a trecut deja în istorie", a declarat Aliev într-un discurs adresat naţiunii miercuri seară, concentrându-şi furia asupra conducerii din Karabah.

"Populaţia armeană din Karabah poate în sfârşit să răsufle uşurată. Am mai spus-o şi vreau să o repet: populaţia armeană din Karabah sunt cetăţenii noştri", a spus el.

Aliev a declarat că "criminalii de război" au încercat să otrăvească minţile armenilor din Karabah, promiţând că va respecta drepturile religioase şi culturale ale acestora.

Cu toate aceste asigurări, mii de etnici armeni s-au adunat pe aeroportul din Stepanakert, unde se află baza militară a forţelor ruse de menţinere a păcii.

La Erevan, premierul armean Nikol Pashinyan a lansat un apel către ţară să apuce pe "calea" păcii, chiar dacă va fi dificil, în timp ce este acuzat de opoziţie că a permis Azerbaidjanului să recâştige controlul militar asupra regiunii separatiste şi i s-a cerut să demisioneze, conform AFP.

"Trebuie să apreciem pacea, iar pacea, armistiţiul şi încetarea focului nu trebuie confundate. Pacea este un mediu lipsit de conflicte interstatale, interetnice. Nu este un drum uşor, dar trebuie să-l parcurgem", a declarat el într-un mesaj adresat naţiunii cu ocazia Zilei independenţei Armeniei.

Responsabili ai etnicilor armeni din principalul oraş din Karabah, pe care armenii îl numesc Stepanakert, iar azerii Hankendi, au declarat că joi au avut loc schimburi de focuri în oraş, iar surse au declarat pentru Reuters că au auzit focuri de armă.

Autorităţile din Karabah au acuzat forţele azere că au încălcat încetarea focului şi au sfătuit locuitorii să rămână în case.

Ministerul Apărării de la Baku a declarat că informaţiile potrivit cărora forţele sale ar fi atacat Hankendi sunt "complet false şi au scopul de a dezinforma".

Conform acordului de încetare a focului între Azerbaidjan şi lideri separatişti din Karabah, mediat de forţele ruse de menţinere a păcii, structurile paramilitare separatiste armene trebuie să se dizolve şi să se dezarmeze, iar regiunea de 120.000 de locuitori urmează să fie integrată complet în componenţa Azerbaidjanului.

În acelaşi timp, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a reafirmat "sprijinul fără rezerve" al Ankarei pentru Baku în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său azer Ilham Aliev, care l-a informat despre "situaţia actuală", a anunţat preşedinţia turcă.

În paralel, în cursul după-amiezii va avea loc o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, a confirmat marţi seara preşedinţia albaneză a Consiliului.