Occidentul nu mai face față cu livrarea de armament: Ucrainenii trag între 2.000 și 3.000 de obuze pe zi și trebuie să păstreze ritmul

• Tweet

Pe fronturile de luptă ucrainene sunetul tunurilor armatei de la Kiev trăgând în pozițiile rusești este atât de constant încât pare bătăia inimii unui război care se prelungește deja de mai bine de douăzeci de luni. Fără această barieră de foc trupele ucrainene nu ar putea să-și mențină pozițiile și nici să lanseze o contraofensivă pentru recuperarea teritoriilor invadate de Rusia.

Totuşi, este sustenabilă rata foarte mare de tiruri? Pentru cât timp? Rămâne NATO fără rezerve de arme și muniție, punându-și în pericol propria securitate în fața viitorului și, potrivit diverșilor experți, a amenințării credibile a Kremlinului în alte zone ale continentului european?, scrie La Razon, conform Rador Radio România.

În opinia amiralului Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al NATO, rezervele organizației, al cărei scop este apărarea statelor membre, se află într-o stare critică. "Fundul butoiului este acum vizibil", a raportat el duminică, în timpul unei dezbateri la Forumul de Securitate de la Varșovia, referindu-se la deficitul din arsenalul european. Mai mult, în această săptămână, o sursă militară britanică a indicat că "Marea Britanie a rămas fără arme pe care să le poată transfera în siguranță în Ucraina", după cum a raportat "The Telegraph". La aceasta trebuie adăugată situaţia politică din Congresul Statelor Unite, unde bugetul provizoriu a exclus pachetul de ajutor militar atât de necesar către Kiev, care, deocamdată, a fost amânat.

Fără proiectilele lor, linia frontului ucrainean s-ar putea prăbuși. În războiul sălbatic de uzură care are loc în Est și Sud, unde au loc cele mai sângeroase bătălii, artileria este principala armă de luptă a ambelor părți. În acest sens, nevoile Ucrainei continuă să crească, și amintesc de iadul bombardamentelor trăite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentagonul asigură că trupele conduse de președintele, Volodimir Zelenski, trag între 2.000 și 3.000 de obuze pe zi, după cum se arată într-un raport din iulie, în care se mai asigură că Statele Unite au livrat deja peste 2 milioane de proiectile. În acest ritm, dacă războiul continuă să se prelungească, lucrurile nu arată bine pentru forțele ucrainene.

În cuvintele purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Michael McCord: "Incapacitatea de a garanta achizițiile și livrările ar putea submina operațiunile esențiale de recucerire a teritoriului sau de apărare împotriva viitoarelor ofensive rusești. Fără fonduri suplimentare acum, ar trebui să amânăm sau să reducem asistența pentru a satisface nevoile urgente ale Ucrainei, inclusiv nevoile critice și foarte urgente de apărare aeriană și muniție", a scris el într-o scrisoare către Congres, vinerea trecută.

În luna august, cifrele NATO au arătat că UE și Norvegia au expediat cel puțin 223.800 de obuze de artilerie din februarie până în mai. Această cifră reprezintă aproximativ un sfert din ceea ce este necesar, la un cost de 1,1 miliarde de dolari. "Nu știu de unde vom lua proiectilele", a declarat, într-un interviu pentru "The New York Times" din luna septembrie, dl Morten Brandtzaeg, CEO al companiei norvegiene Nammo, care produce aproximativ 25% din muniția europeană. Momentan, a indicat el, "capacitatea industriei nu este acolo. Nu este că nu este fezabil, dar nu știu cum se poate face". Din acest motiv, Bauer a insistat la Varșovia că "guvernele și producătorii de apărare trebuie să crească producția într-un ritm mult mai rapid".

La fel, șeful Comitetului Militar a dat asigurări că acest lucru se datorează "deceniilor de investiții insuficiente", așa că, atunci când NATO s-a lansat în sprijinul Ucrainei, "le-am dat sisteme de arme, ceea ce este fantastic, și muniție, dar nu cu depozitele pline. Avem nevoie de volume mari", a indicat el, și nu a ezitat să dea vina pe "economiile liberale, care sunt bune pentru multe lucruri, dar nu pentru hrănirea Forțelor Armate atunci când este un război în desfășurare".

La rândul său, ministrul britanic al Apărării, James Heappey, le-a cerut aliaților NATO să cheltuiască, cel puțin, "2% din produsul lor intern brut pentru apărare, așa cum s-au angajat să facă", după cum a spus el la forum. "Dacă acum nu este momentul, când va fi?" Pentru Heappey, modelul actual, pe care l-a descris drept "chiar la timp" sau, cu alte cuvinte, improvizat, "cu siguranță nu funcționează atunci când trebuie să fii pregătit pentru lupta de mâine. Trebuie să menținem Ucraina în luptă în seara asta, și mâine, și poimâine și răspoimâine. Trebuie să continuăm să dăm, zi de zi, și să ne reconstruim propriile rezerve", dacă vrem să-l oprim pe președintele rus Vladimir Putin.

În acest moment, diverse țări NATO și UE au întocmit deja planuri pentru a conveni asupra unor contracte comune cu producătorii de arme, "pentru că acum ne scotocim în buzunare", potrivit ministrului suedez al Apărării, Pol Jonson, motiv pentru care a considerat că este "vital" ca Europa să-și pună la punct baza industrială de apărare". Mai mult, el a asigurat că, "pe termen lung, cred că este esențial ca ucrainenii să poată achiziționa material european".

Primul pas pentru atenuarea viitoarelor penurii de arme a fost deja făcut, dar este departe de a fi suficient pentru nevoile ucrainene. Vineri, Kievul a fost scena unui mare forum al industriei armelor care a reunit peste 250 de companii din 30 de țări. Acolo, Zelenski a anunțat cu surle şi trâmbiţe crearea unei "alianțe a industriilor de apărare", care speră că va opri ceea ce, fără îndoială, reprezintă cel mai mare pericol pentru contraofensiva armatei sale. La aceeași întâlnire, ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, a fost euforic când a anunțat "o nouă eră" pentru industria sa. Cu toate acestea, întrebarea rămâne pe masă: vor ajunge proiectilele la timp? Nimeni nu știe sigur. Și asta, împotriva Rusiei, poate face ca soarta războiului să atârne de un fir foarte subțire.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, susţine că Ucraina nu va fi niciodată de acord cu niciun fel de concesii teritoriale către Rusia.

"Condiția pentru negocieri referitoare la încheierea războiului este retragerea completă a trupelor țării agresoare de pe teritoriul ucrainean. Atât timp cât polițistul de frontieră ucrainean nu revine la ultimul punct de frontieră din estul Ucrainei sau pe insula Tuzla, mesajul meu pentru cei care decid să propună orice fel de concesii teritoriale este ca nici măcar să nu se gândească la aşa ceva" - a declarat Kuleba, pentru publicaţia Forbes.

Ministrul a subliniat că, dacă cineva decide să discute cu el despre acest subiect, "va avea parte de o conversație neplăcută". Diplomatul a adăugat că doar retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei poate constitui o condiție pentru începerea negocierilor între țări. "Dacă văd cel puțin începutul acestei retrageri și mă asigur că aceasta este o retragere reală, nu ceva 'decorativ', voi înțelege că (ruşii, n.r.) sunt angajați în negocieri" - a adăugat Kuleba.