Obamagate: "Deep State" sub anchetă. Abuzurile FBI ies la suprafata intr-un scandal fara precedent

• Tweet

După o serie de dezvăluiri explozive a abuzurilor FBI în anchetarea fostului colaborator al lui Trump, Carter Page, și a fostului consilier pentru securitate națională, Michael Flynn, Senatul a făcut luni doi pași importanți pentru demararea unei anchete proprii a acestor abuzuri.

De notat, că o anchetă paralelă, condusă de procurorul federal John Durham, se află deja în desfășurare. Președintele Comisiei Juridice a Senatului, Lindsey Graham, a anunțat luni că în comisie se va vota în curând o autorizare de citare a martorilor. Conform anunțului făcut de biroul lui Graham, autorizarea se bazează pe „un număr de documente, comunicări și mărturii ai unor martori, inclusiv (fostul director al FBI) James Comey, (fostul director adjunct al FBI) Andrew McCabe, (fostul director al National Intelligence) James Clapper, (fostul director CIA) John Brennan, (fostul Procuror General adjunct) Sally Yates și alții".

Un total de 53 de nume se află pe lista persoanelor care ar putea fi citate pentru audiere. Printre acestea se mai află Kevin Clinesmith (avocatul FBI care este bănuit că a falsificat un e-mail al CIA pentru a obține un mandat de urmărire a lui Carter Page), Tashina Gauhar (înalt oficial al Departamentului de Justiție bănuită că a lăsat să se „scurgă" ilegal către ziarul Washington Post detalii despre convorbirile telefonice ale lui Michael Flynn cu ambasadorul rus Serghei Kisliak), Peter Strzok (adjunct al directorului pentru Contrainformații al FBI, faimos pentru mesajele sale către amanta sa, avocata FBI, Lisa Page, pentru a bloca alegerea lui Trump ca președinte și cel care a cerut ca dosarul Flynn să nu fie închis, deși nu exista nici o dovadă împotriva acestuia), Lisa Page, Bill Priestap (directorul departamentului Contrainformații al FBI, autorul unei note în care se întreba dacă Biroul dorește „demiterea" lui Flynn sau să îl determine să mintă) etc.

Tot luni, președintele Comisiei pentru Afaceri Interne, Ron Johnson, a cerut ca Departamentul de Justiție să înmâneze comisiei sale o copie necenzurată a e-mail-ului pe care fosta consilieră pentru securitate națională, Susan Rice, și l-a trimie sie înseși în ziua învestirii lui Donald Trump. Acest document ar putea face lumină privind ședința secretă din 5 ianuarie de la Casa Albă, în cursul căreia Barack Obama a șocat-o pe Procuroarea Generală Adjunctă de atunci, Sally Yates, cu faptul că era la curent cu detalii din ancheta FBI în cazul Flynn. Obama personal a avertizat administrația Trump să nu îl angajeze pe Flynn, afirmând că „nu este un fan" al acestuia, potrivit mai multor oficiali. Obama l-a demis pe Flynm din funcția de șef al Serviciului de Informații al Armatei, în 2014, vorbind despre insubordonare. În schimb, Flynn a declarat că motivul a fost solicitarea sa ca administrația Obama să adopte o linie mai dură în combaterea terorismului islamic.

Pe 5 ianuarie 2017, potrivit unor documente declasificate recent, Yates a participat la ședința secretă din Biroul Oval împreună cu directorul FBI de atunci, James Comey, cu directorul CIA, John Brennan, cu șeful National Intelligece, James Clapper și cu vicepreședintele Joe Biden. Subiectul ședinței a fost presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezindenția care avuseseră loc cu două luni înainte, și câștigate de Donald Trump împotriva tuturor așteptărilor. După ședință, Obama le-a cerut lui Yates și Comey „să rămână" și a spus că a „aflat informații despre Flynn", iar discuția sa cu ambasadorul rus despre sancțiuni.

Flynn a fost acuzat că i-ar fi promis oficalului rus că Trump va ridica sancțiunile asupra Rusiei. S-a dovedit că, în realitate, Flynn doar a cerut Rusiei să nu răspundă cu măsuri simetrice la decizia de expulzare a mai mulți diplomați ruși, de către administrația Obama, sub pretextul amestecului Rusiei în alegeri. Obama „a specificat că nu dorește alte informații suplimentare pe acest subiect, însă vrea informații dacă Casa Albă ar trebui să-l trateze altfel pe Flynn, date fiind informațiile". În acest moment, documentele declasificate arată că „Yates nu știa despre ce vorbește președintele, dar și-a dat seama din discuție. Yates și-a amintit că Comey a pomenit Legea Logan, dar nu ține minte dacă «exista o anchetă», Comey nu a vorbit despre o acțiune în justiție în acea ședință".

Și documentul continuă: „Lui Yates nu i-a fost clar de unde a primit președintele acele informații. Yates nu își amintește cum a răspuns Comey la întrebarea despre cum ar trebui tratat Flynn. A fost atât de uimită de informațiile pe care le auzea, încât îi era greu să proceseze și să asculte discuția în același timp." Yates, care a fost demisă de administrația Trump, după ce a refuzat în mod extraordinar să apere în justiția măsura de interzicere a călătoriilor din țările islamice, dispusă de Trump, a declarat ulterior că era preocupată dacă Flynn nu era vulnerabil la un posibil șantaj, date fiind discuțiile cu ambasadorul rus.

Legea Logan, datând din 1799, nu a fost aplicată niciodată în istoria SUA: ea sancționează cetățenii americani care pretind în mod fals că reprezintă guvernul Statelor Unite în relația cu puteri străine. Evident, în 1799 nu existau telefoane, iar prin „reprezentare" se înțelegea cu totul altceva decât astăzi. În moțiunea prin care a renunțat la acuzațiile împotriva lui Flynn, Departamentul de Justiție nota că legea Logan este „literă moartă". Cu toate acestea, Peter Strzok a invocat legea Logan în decizia de a nu închide ancheta împotriva lui Flynn, deși agenții care au derulat investigația au recomandat oprirea ei.