La Repubblica: NATO ia in calcul ruperea Ucrainei în două - zonele de est să fie cedate Rusiei iar vestul sa fie administrat de Occident

• Tweet

NATO discută posibilitatea să primească Ucraina în alianță în favoarea unor cedări teritoriale pentru Rusia, scrie publicația italiană La Repubblica, citând surse în acest sens. Deși această opțiune nu este o poziție oficială, ea este discutată informal și devine din ce în ce mai realistă, mai ales în lumina alegerilor viitoare din SUA.

După cum arată ziarul, Rusiei i se va oferi să rețină Crimeea și toate teritoriile care au fost capturate în ultimii doi ani. Apoi granițele vor fi fixate și Ucraina o să fie acceptată în NATO. Acest scenariu, potrivit jurnaliștilor, amintește de situația de după cel de-al Doilea Război Mondial, când Germania era împărțită în părți de Est și Vest.

Articolul indică faptul că un astfel de scenariu ar grăbi eliberarea ajutorului către Kiev, care este blocat în prezent în Congresului SUA, mai ales în așteptarea posibilei reveniri a lui Trump la Casa Albă. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat joi că Ucraina se va alătura în cele din urmă la NATO, deoarece sprijinul pentru țară rămâne „solid" între statele membre.

"Ucraina va deveni membră a NATO. Scopul nostru la summit este să contribuim la construirea unei punți către această apartenență", a declarat Blinken reporterilor de la Bruxelles, arată Reuters.

Anterior, în timp ce o ceremonie cu tort aniversar şi fanfară nu a putut masca atmosfera sumbră de la Bruxelles, Kuleba a declarat reporterilor: "Nu am vrut să stric petrecerea aniversară pentru NATO, dar m-am simţit obligat să transmit un mesaj foarte sobru, în numele ucrainenilor, cu privire la situaţia atacurilor aeriene ruseşti asupra ţării mele".

În cursul nopţii de miercuri spre joi, un atac cu drone ruseşti a lovit clădiri rezidenţiale din oraşul ucrainean Harkov şi o instalaţie energetică din regiune, ucigând mai multe persoane şi întrerupând alimentarea cu energie electrică pentru 350.000 de locuitori, au declarat oficialii ucraineni.

Kuleba a mulţumit aliaţilor pentru că au fost de acord să înceapă să identifice stocurile de baterii de rachete Patriot care ar putea fi trimise în Ucraina. Patriot "este singurul sistem care interceptează eficient rachetele balistice", a spus el.

Un oficial NATO a declarat că Rusia recrutează probabil aproximativ 30.000 de oameni în plus pe lună şi ar putea absorbi pierderile de pe câmpul de luptă continuându-şi atacurile. Cu toate acestea, Rusia duce încă lipsă de muniţiile şi unităţile de manevră necesare pentru o ofensivă majoră de succes, a declarat oficialul sub rezerva anonimatului.

Miercuri, miniştrii NATO au convenit să înceapă să planifice un rol mai important în coordonarea ajutorului militar acordat Ucrainei pentru a o ajuta să lupte cu Rusia.

Dar era departe de a fi clar dacă un fond de 100 de miliarde de euro, pe cinci ani, propus de Stoltenberg, va fi acceptat de membrii NATO, care iau decizii prin consens. Ungaria şi-a manifestat opoziţia, iar alţi membri au avertizat în privinţa duplicării eforturilor de ajutor bilateral şi al Uniunii Europene pentru Ucraina.

Liderii europeni sunt neliniştiţi în legătură cu viitorul alianţei dacă Donald Trump îl va învinge pe preşedintele în exerciţiu Joe Biden în alegerile americane din noiembrie, dar şi în legătură cu pachetul de ajutor de mai multe zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina, blocat în Congresul american.

"Europa are nevoie de America de Nord pentru securitatea sa", a declarat Stoltenberg. "În acelaşi timp, şi America de Nord are nevoie de Europa. Aliaţii europeni oferă armate de talie mondială, vaste reţele de informaţii şi o pârghie diplomatică unică, multiplicând puterea Americii", a arătat şeful NATO.

"Vom face tot ceea ce putem, aliaţii vor face tot ceea ce pot, pentru a ne asigura că Ucraina are ceea ce are nevoie pentru a continua să facă faţă agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei, agresiune care se agravează pe zi ce trece", a promis secretarul de stat american, Antony Blinken. Dar Blinken a recunoscut, de asemenea, temerile alianţei că angajamentul SUA atât faţă de Ucraina, cât şi faţă de NATO ar putea să se diminueze, în special în cazul în care fostul preşedinte Donald Trump va recâştiga Casa Albă la alegerile din noiembrie. Deja, Congresul ezită să aprobe legea de finanţare suplimentară care include un ajutor semnificativ pentru Ucraina, iar scepticismul lui Trump faţă de NATO este bine cunoscut.

"Mesajul de la Bruxelles este clar: acest vot nu poate avea loc destul de curând", a declarat Blinken reporterilor după întâlnirile sale, referindu-se la finanţarea pentru Ucraina. "De asemenea, am auzit acest lucru de la fiecare aliat: angajamentul nostru, implicarea noastră este indispensabilă pentru această alianţă. Am auzit, de asemenea, impactul profund pe care l-ar avea asupra securităţii globale, dacă Statele Unite ar da înapoi în vreun fel de la angajamentele sale", a spus Blinken. "Sunt de acord cu acest lucru. Şi, de asemenea, acesta este un mesaj pe care intenţionez să îl duc cu mine în Statele Unite şi în Congresul nostru", a adăugat şeful diplomaţiei americane.

NATO a marcat joi 75 de ani de apărare colectivă în Europa şi America de Nord cu diplomaţii săi de top care au promis să menţină ajutorul pentru Ucraina. O sărbătoare mai mare este planificată atunci când liderii NATO se vor întâlni la Washington între 9 şi 11 iulie.

NATO şi-a început existenţa la 4 aprilie 1949 cu 12 membri din America de Nord şi Europa, fiind fondată ca răspuns la temerile tot mai mari că Uniunea Sovietică reprezenta o ameninţare militară la adresa democraţiilor europene în timpul Războiului Rece. În prezent, alianţa occidentală are 32 de membri.

În centrul său se află conceptul de apărare colectivă şi faptul că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor, oferind astfel protecţie militară americană pentru Europa de Vest.

NATO a recăpătat un rol central în afacerile mondiale după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, determinând guvernele europene să considere din nou Moscova ca o ameninţare majoră la adresa securităţii.

Cei mai noi doi membri ai NATO, Finlanda şi Suedia, au aderat ca răspuns direct la invazia Rusiei în Ucraina.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că Rusia şi NATO se află acum într-o "confruntare directă" din cauza extinderii alianţei.

Sute de membri ai personalului NATO au umplut joi spaţiul vast de la sediul Alianţei din Bruxelles, asemănător unui terminal aerian, în timp ce alte zeci de persoane au privit de pe pasarele şi scări cu geamuri, în timp ce fanfarele militare belgiene şi olandeze cântau Imnul NATO, cu tratatul original, al cărui depozitar este Washingtonul, aşezat în faţa lor."Îmi place Tratatul de la Washington. Nu în ultimul rând pentru că este foarte scurt", a declarat cu un zâmbet secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Doar 14 paragrafe, pe câteva pagini. Niciodată un singur document cu atât de puţine cuvinte nu a însemnat atât de mult pentru atât de mulţi oameni. Atât de multă securitate. Atât de multă prosperitate şi atât de multă pace", a punctat secretarul general.

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billström, a participat la prima sa reuniune la nivel ministerial de când ţara sa a devenit, luna trecută, cel de-al 32-lea membru oficial al NATO."NATO reprezintă libertatea de a alege", a declarat ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen."Naţiunile democratice, oamenii liberi au ales să se alăture, spre deosebire de modul în care Rusia îşi extinde teritoriul prin agresiune sau prin anexare ilegală", a subliniat ministrul.

Într-o declaraţie, preşedintele Joe Biden a salutat NATO ca fiind "cea mai mare alianţă militară din istoria lumii".