Iranul incepe sa imbogateasca uraniu la un nivel interzis prin Acordul de la Viena

• Tweet

Iranul a confirmat ca incepe sa imbogateasca uraniu la un nivel interzis de Acordul de la Viena din 2015 in dosarul nuclear iranian, fragilizand si mai mult acest pact, ca represalii fata de retragerea unilaterala americana si sanctiunile americane.

Secretarul de Stat american Mike Pompeo a avertizat ca aceasta masura va conduce Iranul la "si mai multa izolare si sanctiuni", iar cele trei tari europene care sunt inca parte la acord au condamnat-o, relateaza AFP.

Iar presedintele american Donald Trump a adresat un avertisment Teheranului. "Iranul ar trebui sa fie prudent, pentru ca imbogatiti (uraniu) cu un motiv si nu am sa spun eu care e acest motiv. Dar nu e bun", a spus el in fata presei.

In comunicate separate, Londra si Berlinul au indemnat Teheranul sa revina asupra deciziei sale, Iar Parisul si-a exprimat "marea ingrijorare" si a cerut Iranului sa inceteze orice activitate "neconforma" acordului nuclear.

"In cateva ore" Iranul isi reia imbogatireaa uraniului la un nivel de "peste 3,67%", a anuntat duminica dimineata un purtator de cuvant al Organizatiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA), Behrouz Kamalvandi.

Kamalvandi nu a oferit indicii despre nivelul la care Iranul intentioneaza sa imbogateascca uraniu 235 si a anuntat doar ca a primit ordinul sa o faca atat cat este necesar, pentru nevoile tarii.

Cu o zi inainte, un consilier al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a precizat ca nevoile tarii in "activitatile sale pasnice" corespund unui uraniu imbogatit la nivelul de 5% - un nivel foarte departat de cel de 90% necesar in vedera fabricarii unei bombe atomice.

In pofida criticilor, Teheranul afirma ca decizia sa de a renunta treptat la unele dintre angajamentele sale vizeaza doar sa salveze Acordul de la Viena din 2015.

Acesta este un element al ripostei iraniene fata de decizia Statelor Unite de a iesi unilateral din pact, in mai 2018, si de a restabili sanctiuni impuse Iranului.

Aceasta noua evolutie are loc pe fondul unor tensiuni exacerbate intre Washington si Teheran, care alimenteaza temeri cu privire la izbucnirea unui razboi in regiunea Golfului Persic.

Prin vocea adjunctului ministrului de Externe Abbas Araghchi, Teheranul a amenintat duminica sa-si incalce si alte obligatii in domeniul nuclear - fara sa precizeze care - in "60 de zile", in cazul in care partenerii sai nu gasesc o "solutie" sa-i raspunda la solicitari.

Aceste cereri au legatura in principal cu posibilitatea ca Iranul sa continue sa-si vanda petrolul si sa faca comert cu exteriorul, ocolind sanctiunile americane.

Araghchi a amintit, de asemenea, ca Iranul poate sa revina in orice moment asupra masurilor pe care le-a luat, in cazul in care solicitarile ii sunt satisfacute.

Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif le-a transmis europenilor ca sunt singurii responsabili de supravietuirea Acordului de la Viena.

In opinia sa, "fiecare dintre masuri nu va putea fi anulata decat daca (Franta, Germania si Marea Britanie actioneaza) in conformitate" cu textul.

Acordul de la Viena a fost incheiat intre Iran si Grupul Celor Sase (G5+1 - China, Franta, Marea Britanie, Rusia si Statele Unite plus Germania), dupa 12 ani de criza in centrul careia s-a aflat programul nuclear iranian.

Prin acest text, Iranul se angajeaza sa nu se doteze cu bomba atomica si sa-si limiteze activitatile nucleare in schimbul ridicarii sanctiunilor internationale care-i afecteaza economia.

Washigtonul si-a justificat iesirea din acest pact acuzand Iranul de faptul ca nu a renuntat vreodata sa se doteze cu arma atomica si ca este cauza tuturor relelelor in Orientul Mijlociu. Teheranul, din contra, a dezmintit mereu ca vrea bomba nucleara.

Restabilirea unor sanctiuni extrateritoriale americane a pus pe fuga intreprinderile straine care s-au intors in Iran si i-a afectat economia dur.

La 8 mai, la un an de la retragerea americana si in fata inaspririi unor sanctiuni ale Washingtonului, Teheranul a anuntat ca renunta la doua dintre angajamentele pe care si le-a asumat la Viena - respectarea limitei stabilite a stocurilor de apa grea (1,3 tone) si a celei impuse rezervelor iraniene de uraniu slab imbogatit (300 de kilograme).

"Ingrijorare puternica"

Republica islamica si-a insotit acest anunt cu un ultimatum prin care le dadea 60 de zile partenerilor sai sa o ajute sa ocoleasca blocada americana, amenintand ca altfel Iranul va imbogatii uraniu la un nivel mai mare de 3,67% si va reljua construirea unui reactor cu apa grea la Arak (centru).

In legatura cu reactorul, Araghchi a anuntat duminica faptul ca Iranul nu-si pune in practica amenintarea, privilegiind pentru moment proiectul conversiei instalatiei prevazuta de Acordul de la Viena.

Incalcandu-si angajamentele, Iranul se expune unei trimiteri a problemei programului sau nuclear in fata membrilor Consiliului de Securitate al ONU, care are puterea sa restabileasca sanctiunile ridicate.

Europenii, chinezii si rusii cauta sa solutioneze problema fara Consiliu, dupa ce Teheranul a amenintat ca un asemenea recurs ar insemna moartea acordului.

Catalogand anuntul Teheranului drept o evolutie "foarte periculoasa", premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a indemnat pe europeni sa impuna "sanctiuni dure" Iranului, oaia sa neagra.

La Viena, Agentia internationala a Energiei Atomice (AIEA) a anuntat ca inspectorii sai in Iran o vor informa "imediat ce vor fi verificat" ca Iranul imbogateste uraniu la un nivel mai mare de 3,67%.

Potrivit lui Kamalvandi, inspectorii straini ar urma sa faca aceasta constatare luni.

La cererea Statelor Unite, AIEA urmeaza sa se intruneasca intr-o reuniune extraordinara la 10 iulie, pentru a analiza anunturile iraniene.