Foarte ciudat, nici politologii nu-și explică: Electoratul din Franța s-a sucit de la dreapta spre stânga. Marine le Pen cade sub Macron!

• Tweet

Un Exit-Poll realizat de Institutul Ifop, la închiderea urnelor în Franța, duminică, după turul doi al alegerilor parlamentare, indică rezultate șoc și o adevărată răsturnare de situație față de prima rundă.

Alianţa de stânga Noul Front Popular se află în fruntea estimărilor, secondată de coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron şi de extrema dreaptă, niciunul dintre aceste trei blocuri neobţinând majoritatea absolută în Parlament, potrivit primelor estimări ale institutelor de sondare.

Noul Front Popular este creditat cu 172 până la 215 deputaţi, potrivit proiecţiilor de locuri realizate de patru institute, care plasează „macroniştii" pe locul al doilea, cu 150 până la 180 de locuri, în timp ce extrema dreaptă Rassemblement National (Partidul Adunării Naţionale), care era aşteptat să câştige alegerile, se află pe locul al treilea, cu 115 până la 155 de aleşi.

Adunarea Națională (RN) condusă de Marine le Pen, de extremă dreaptă, care se afla pe primul loc, la mare distanță față de ceilalți competitori și care spera să facă singură majoritate, este creditată acum cu locul 3.

Noul Front Popular, alianța de stânga menită să nu permită extremei drepte să ia puterea, a reușit să urce pe prima poziție, în timp ce alianţa politică a lui Macron, denumită acum "Împreună pentru Republică" (Ensemble pour la République), blocul centrist care îl sprijină pe Macron și care se afla în cădere liberă, a reușit totuși să-și revină și să se situeze pe locul 2.

Majoritatea necesară formării noului Guvern francez este de 289 de mandate din totalul de 577 de mandate din Parlament.

Dacă extrema dreaptă reușește totuși să-l impună pe Jordan Bardella premier, ar fi o coabitare fără precedent între Emmanuel Macron, preşedinte pro-european, şi un guvern mult mai ostil Uniunii Europene, care ar putea scoate scântei în privinţa prerogativelor celor doi şefi ai executivului, în special în materie de diplomaţie şi apărare.

Un alt scenariu posibil este cel al unui parlament blocat, fără posibilă alianţă între tabere foarte polarizate, cu riscul de a scufunda Franţa în necunoscut.

Legislativele au ca scop alegerea celor 577 de deputaţi din Adunarea Naţională, a cărei viitoare faţă va depinde de negocierile dintre partide şi de eventualele retrageri şi instrucţiuni de vot din fiecare circumscripţie. Mai ales că această a doua rundă ar putea fi marcată de un număr record de triangulare (alegeri între primii trei candidaţi).

Pariul preşedintelui Emmanuel Macron de a dizolva Adunarea Naţională în seara înfrângerii candidaţilor săi la alegerile europene din 9 iunie este în orice caz definitiv pierdut.

Preşedintele Macron a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa extremei drepte la alegerile europarlamentare.