Emmanuel Macron vrea un proiect de lege a eutanasierii pe care-l denumește "asistarea activă a morții persoanei"

• Tweet

A doua zi după prezentarea raportului final, membrii "convenției cetățenești privind sfârșitul vieții" din Franța au fost primiți luni, 3 aprilie, la Palatul Elysée. În cadrul unui discurs, șeful statului a făcut apel la dezvoltarea unui "model francez pentru sfârșitul vieții". El a declarat că speră ca "până la sfârșitul verii" să fie elaborat un proiect de lege privind asistența activă la moarte.

Bazându-se pe lucrările convenției, Macron a enumerat "elemente de convergență incontestabile", cum ar fi "importanța luării în considerare și a analizei discernământului" și "chestiunea reiterării alegerii". De asemenea, el a reamintit că membrii convenției au considerat "esențial ca starea medicală a pacienților să fie incurabilă, refractară și cu suferințe fizice, sau chiar să pună în pericol viața". În cele din urmă, "absența concluziilor privind asistența activă la moarte pentru minori sugerează că această opțiune nu ar trebui să fie deschisă", a subliniat el.

De asemenea, Macron a anunțat că va lansa un "plan pe zece ani pentru gestionarea durerii și îngrijirile paliative":

"Aceasta înseamnă adaptarea răspunsurilor în funcție de public și de locații; o mai bună integrare, în spitale, a îngrijirilor paliative în traseul de îngrijire; formarea profesioniștilor; stabilirea unui prag de paturi identificate pe teritoriu și o mai bună interconectare prin echipe mobile; continuarea dezvoltării îngrijirilor paliative la domiciliu".

În cursul dimineții, șeful statului i-a primit pe cei 184 de membri ai convenției, cetățeni aleși prin tragere la sorți care au participat timp de trei luni la dezbateri intense pe această temă. El a anunțat, de asemenea, că vor urma și alte convenții cetățenești, pe "alte subiecte legate de viața națiunii", fără a da mai multe detalii.

Într-un raport validat duminică, 2 aprilie, "convenția privind sfârșitul vieții" a răspuns afirmativ la trei sferturi din "asistența activă la moarte", mai exact sinuciderea asistată sau eutanasia, dar cu restricții importante.

Legislația actuală, prevăzută de legea Claeys-Leonetti din 2016, permite îngrijitorilor să pună sub sedare ireversibilă pacienții aflați în pragul morții, a căror suferință este intolerabilă. Dar nu merge atât de departe încât să autorizeze sinuciderea asistată (pacientul își administrează singur produsul letal) sau eutanasia (un îngrijitor îl injectează).

Potrivit convenției, un astfel de act presupune ca pacientul să fi beneficiat în prealabil de un sprijin temeinic și să fi putut să își exprime în orice moment dorința.

În timp ce legalizarea eutanasiei și a sinuciderii asistate este agreată de stânga și de o parte a centrului, dreapta se opune cu vehemență. De asemenea, există riscul de a reactiva o sursă de tensiune în societate, deja zguduită de criza pensiilor.

Într-un sondaj publicat duminică de Le Journal du dimanche - realizat pe un eșantion de o mie de francezi - o majoritate (70%) s-a declarat în favoarea asistenței active la moarte. Dar numai 36% dintre ei ar lua în considerare eutanasia dacă ar suferi de o boală dureroasă și incurabilă.