De la Strasbourg se solicită sancțiuni mai dure împotriva Moscovei. Parlamentul European condamna comportamentului agresiv al Kremlinului

• Tweet

Parlamentul European a aprobat în 29 aprilie 2021 o rezoluție prin care îndemna statele europene să expulzeze diplomații ruși, în mod coordonat, ca reacție la incidentul de la Vrebetice, Cehia, din 2014.

Potrivit serviciilor de informații din Cehia, agenții ruși au fost implicați în explozia de la depozitul de muniție din Vrbetice, în sudul Moraviei. Agenți ai Direcției Principale de Informații (GRU) sunt suspectați de implicare în această explozie care a avut ca rezultat moartea a doi muncitori cehi și a accentuat, încă o dată, deteriorarea relațiilor dintre Republica Cehă și Rusia.

"Există o bănuială bine întemeiată cu privire la implicarea unor ofiţeri ai serviciului de informaţii rus GRU, unitatea 29155, în explozia depozitului de muniţii din zona Vrbetice" - circa 300 de kilometri sud-est de Praga - a declarat premierul Andrej Babiš într-o scurtă intervenţie televizată, autoritățile din Cehia dezvăluind și că această explozie din 2014 ar fi trebuit să aibă loc în Bulgaria.

Președintele rus Vladimir Putin a etichetat drept „absurde" acuzațiile cărora serviciile secrete de la Moscova s-au aflat în spatele acestei deflagrații, potrivit unui comunicat emis de Kremlin. Rezoluția a fost aprobată de o majoritate de 569 din cei 682 de parlamentari europeni, aceștia condamnând, totodată, amenințările Rusiei la adresa Republicii Cehe în contextul disputei diplomatice care a urmat respectivului incident.

Mai mult, parlamentarii europeni au solicitat sancțiuni mai dure împotriva comportamentului agresiv al Moscovei. Uniunea Europeană ar trebui să reducă dependența de energia rusă, să înceteze construirea conductei North Stream 2 și să nu permită Rosatom Rusia să construiască uzine atomice în Uniunea Europeană.

Rezoluția din 29 aprilie - adoptată în legătură cu dezbaterea de miercuri cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate - nu are caracter juridic obligatoriu, fiind consacrată atât deteriorării relațiilor dintre Cehia și Rusia, cât și recentului joc "de forță" făcut de Rusiei de-a războiul la granița cu Ucraina, dar și înrăutățirii stării de sănătate a lui Alexei Navalnîi, liderul opoziției din Rusia și principalul adversar al lui Vladimir Putin.

Textul rezoluției a fost susținut de toate grupările principale ale parlamentarilor europeni: socialiști, liberali, ecologiști și conservatori, fiind respins de dreapta naționalistă și extremiștii de stânga. Rezoluția subliniază faptul că Uniunea Europeană este alături de Republica Cehă, îndemnându-i pe Josep Borrell și Consiliul European "să adopte măsuri relevante, inclusiv extinderea sancțiunilor impuse în cazul unor măsuri de represalii împotriva Republicii Cehe sau a altui stat european".

După ce Rusia a expulzat 20 de diplomați cehi ca reacție la expulzarea celor 18 angajați ai Ambasadei Federației Ruse la Praga, Slovacia, România și Țările Baltice au expulzat, de asemenea, diplomați ruși. Rezoluția solicită urgent organizațiilor UE și tuturor statelor membre să nu continue proiectul North Stream 2 și să stopeze, totodată, construirea controversatelor uzine atomice de către Rosatom.

În urma incidentului de la depozitul de muniție din Vrbetice, reprezentanții Cehei au transmis că Rosatom nu va fi invitată să depună ofertă pentru noile reactoare ale uzinei atomice de la Dukovany. Parlamentarii europeni cehi, care au asistat la întocmirea draftului rezoluției, au apreciat sprijinul oferit Republicii Cehe de colegii din celelalte state europene.

Vicepreședintele Parlamentului European Dita Charanzova (ANO), din fracțiunea liberală ALDE, a declarat că "Europa a fost de partea Republicii Cehe". Totodată, parlamentarul european Alexandr Vondra (Democrații civici, Civic Democratic Party- ODS), din partea fracțiunii European Conservatives and Reformists (ECR), a declarat că el consideră atacurile împotriva Republicii Cehe drept "șansa de a scăpa Uniunea Europeană de spionii ruși care au purtat un război de gherilă împotriva statelor membre."

În acest context tensionat, "mingea este de partea statelor membre UE, care trebuie să reacționeze la apel (ul Parlamentului European) și să-l pună în practică", a declarat și Jiri Pospisil (organizația TOP09), din partea Partidului Popular European (PPE). Cu toate acestea, statele UE întâmpină dificultăți în ce privește agrearea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru care este necesar suportul tuturor celor 27 de membri. Spre exemplu, urmărind să obțină beneficii economice, Germania s-a împotrivit stopării proiectului North Stream 2, iar extinderii sancțiunilor economice care vizează Kremlinul s-a opus și Ungaria, țară ce nu dorește să excludă din joc compania Rosatom.