Dalai Lama, liderul spiritual în exil, vrea să meargă în oraşul său natal. "Vremurile s-au schimbat!"

• Tweet

Jurnaliştii AP au făcut un tur media strict supravegheat în Tibet şi au vizitat şcoli, mănăstiri şi temple, vorbind cu stareţi şi tibetani despre viaţa în regiunea autonomă supusă unui program de sinizare a culturii, limbii şi religiei ce durează de 70 de ani, după fuga în exil a liderului spiritual Dalai Lama.

Noul preşedinte al guvernului în exil doreşte reluarea relaţiilor cu China. "Noua ideologie socialistă cu caracteristici chineze a lui Xi Jinping ghidează partidul şi naţionalităţile în lupta pentru marea revigorare a Chinei", scrie pe o plăcuţă din Tibet, în chineză şi tibetană. China a inclus treptat şi religia tibetană în programul său de modelare a vieţii populaţiei din Tibet propunându-şi să o îndepărteze de cultura şi limba sa, dar mai ales de liderul său spiritual aflat în exil.

Stareţul Tempului Jokhang, unul din lăcaşurile sacre ale budismului tibetan, a spus că liderul său spiritual e preşedintele chinez, Xi Jinping. Guvernul chinez şi-a lăudat adesea programele sale de dezvoltare economică şi de stabilitate socială a regiunii, în timp ce grupurile pentru drepturi civile au atras atenţia asupra detenţiilor, marginalizării economice, o prezenţă sufocantă a securităţii şi o presiune puternică de asimilare cu majoritatea chineză han şi de loialitate faţă de Partidul Comunist.

Tibetanii din exil spun că au trăit liberi secole de-a rândul, acuzând China că vrea să le distrugă cultura budistă, limba şi să le exploateze resursele naturale, încurajând totodată populaţia chineză să se mute în Tibet. Beijingul spune însă în Tibetul face parte din China şi că a eliberat sute de mii de iobagi analfabeţi atunci când comuniştii au răsturnat teocraţia la putere în Tibet, în 1951. Măsurile de securitate au fost sporite după protestele antiguvernamentale din 2008, iar de atunci China şi-a dublat eforturile de dezvoltare economică şi de slăbire a influenţei budismului.

"Vremurile s-au schimbat, şi odată cu ele şi nevoile oamenilor. În trecut, oamenii aveau nevoie să-şi ia sprijinul spiritual din credinţele lor religioase. Noi avem nevoie de alte lucruri acum", spune Tsering Yudron, 25 de ani, un contabil din satul Baji, la est de capitala Lhasa. Guvernul de la Beijing atrage atenţia asupra miliardelor de dolari investiţi în drumuri, aeroporturi, căi ferate, şcoli şi spitale, susţinând că speranţa de viaţă s-a dublat, locuitorii au electricitate, locuri de muncă şi oportunităţi într-o regiune odată slab dezvoltată.

"Tibetul a eradicat sărăcia extremă. Oamenii duc vieţi mai bune şi trăiesc în mulţumire. Un nou Tibet socialist a prins viaţă", se arată într-un raport guvernamental din 2019. Deşi represiunea tibetanilor budişti a fost mai puţin dură decât în cazul musulmanilor uiguri, regimul chinez condus de liderul autoritar XI Jinping a creat şi pentru ei programe de sinizare iar în cadrul acestora rezidenţii sunt obligaţi să se monitorizeze reciproc şi să raporteze infracţiuni ce pot atrage sentinţe lungi cu executare.

Partidul a dezvoltat un sistem de control asupra tibetanilor prin intermediul credinţei lor, spune Robert Barnett, un cercetător specializat în Tibet la Şcoala de Studii Orientale şi Africane din Londra. Mai ales după protestele din 2018, guvernul s-a străduit să "inoculeze iubirea pentru Partidul Comunist în minţile tibetanilor de la vârste fragede", a spus acesta.

Expertul a explicat că China are nevoie să menţină instituţia liderului spiritual pentru a menţine controlul asupra Tibetului: „Scopul este un proiect istoric pe termen lung de a se impune asupra următorului Dalai Lama." Imaginile lui Dalai Lama au fost înlocuite cu portretul lui Xi în locuinţe, temple şi şcoli. „Budismul tibetan are nevoie să fie ghidat pentru a se adapta societăţii socialiste şi trebuie să se dezvolte în context chinez", spunea Xi anul trecut.

În 1996, partidul comunist a interzis imaginilie cu Dalai Lama şi a scos toate referinţele la el din cărţi, emisiuni, în timp ce a instalat patrule la sate şi mănăstiri. Aflat în exil în India din 1959, după o răzvrătire înăbuşită, Dalai Lama, 86 de ani, nu s-a mai implicat în ultimii ani în conducerea guvernului din exil, preluat recent de preşedintele parlamentului Penpa Tsering, 53 de ani.

Guvernul îl acuză pe Dali Lama că susţine terorismul şi vrea să despartă Tibetul de China. De altfel China a rupt toate legăturile cu el sau reprezentanţii săi. Mai mult, China a preluat şi alegerea succesorului reîncarnat, susţinând că trebuie tras la sorţi dintr-o urnă de aur, spre deosebire de a fi ales tradiţional tibetan de către discipolii monastici superiori în funcţie de semne şi viziuni.