Daca UE va alege masuri drastice de austeritate atunci de proiectul solidaritatii se va alege praful!
Postat la: 08.08.2023 | Scris de: ZIUA NEWS
0
De mai bine de două decenii statele UE sunt obligate să-și mețină deficitul bugetar și datoriile la maximum 3%, respectiv 60% din PIB. Aceste reguli, parte a Pactului de Creștere și Stabilitate nu au fost respectate chiar de Germania, unul dintre statele care a facut presiuni pentru adoptarea lor. Cât despre țările care au respectat regula, ea nu a dus la creșterea și stabilitatea preconizate. După ce Europa și-a oprit economia, ca măsură împotriva pandemiei covid-19, aplicarea Pactului a fost suspendată, pentru a da o gură de oxigen economiilor naționale. Însă, la finalul acestui an, vechile reguli se vor întoarce și, la presiunea Germaniei, vor fi și mai dure.
În urmă cu un an, ministrul german de Finanțe, din partea Partidului Liberal care se prăbușește în sondaje, a respins ideea abandonării regulilor disciplinei bugetare. Pentru a face pe plac Berlinului, Comisia Europeană a adăugat un mecanism de siguranță care va obligă țările cu deficit bugetar mai mare de 3% din PIB să facă ajustări anuale de cel puțin 0,5% din PIB, până ajung la plafonul impus de Bruxelles. Germania propusese ca aceste ajustări, adică reduceri ale cheltuielilor bugetare, să fie de cel puțin 1% anual. Noile reguli se vor aplica în contextul creșterii puternice a cheltuielilor militare ale satelor UE, lansate acum într-un program de înarmare, pe fondul războiului din Ucraina, scrie Cotidianul, intr-o ampla analiză.
„Anul acesta marchează a 30-a aniversare a Uniunii Europene. În 1993, când a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, europenii au început un experiment istoric unic în ce privește guvernanța supranaționala și transferul suveranității. Piața unică a UE permite libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalului între cele 27 de state membre. Crucial, spațiul Schengen presupune deschiderea frontierelor între statele membre (și libera circulație chiar și pentru cetățenii statelor non-Schengen), permițând ca peste 400 de milioane de oameni să aibă o formă de cetățenie fără precedent, care transcende teritoriile naționale. Liberul schimb este o idee veche, însă libertatea de mișcare a oamenilor la acest nivel este ceva cu totul nou.
Însă în ce măsură este UE mai mult decât un bloc al liberului schimb? Este edificator să luăm în considerare două momente recente în care europenii au fost puși în fața divorțului: criza datoriilor din Grecia și Brexitul, fiecare eveniment aducând în prim-plan forțele care se lupta pentru controlul continentului. În cazul Greciei, UE a jucat rolul opresorului, amenințând cu ruperea legăturilor pentru a obține concesii de la un stat membru. În cazul Brexitului, Bruxellesul joacă rolul eroului care îndură cu stoicism un act de trădare și rămâne fidel principiilor multilateralismului și deschiderii. Care dintre aceste două episoade se apropie cel mai mult de adevăratul caracter al UE?", scrie Antara Haldar, profesor asociat la Universitatea Cambridge, pentru Project Syndicate.
"Uneori, filosofia Europei pare că se bazează pe "economia casnică". Cancelara Angela Merkel a invocat imaginea gospodinei suabe chibzuite pentru a-și justifica politica dură din timpul crizei din Grecia, iar poziția adoptată atunci de UE are o bază științifică cât un basm cu gospodine.
Să ne amintim că problemele cauzate de datoriile Greciei au fost parte dintr-un domino. După criza financiară globală din 2008, Grecia nu și-a mai putut plăti datoriile uriașe și a cerut asistență din partea UE și a FMI, creditorul global de ultimă instanță. Nimeni nu contestă faptul că finanțele Greciei erau un dezastru, dar mulți consideră că „troica" (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și FMI) a greșit cerând penitență Greciei pentru greșelile trecute, în loc să puna bazele unui viitor mai bun.
Ei au insistat că Grecia va primi niște împrumuturi doar dacă va adopta măsuri severe de austeritate, inclusiv reduceri bugetare, majorări de taxe, privatizări forțate și o mulțime de reforme pro-business. Sau, cum a observat ministrul de Finanțe al Greciei de la acel moment, Yanis Varoufakis, obsesia troicii pentru pedepsire, nu pentru refacere, a supus Grecia unei simulări a înecului la nivel financiar. UE a părut un bătăuș gata să provoace niște suferințe inutile unei populații nefericite. Refuzând iertarea Greciei de unele dintre datorii, UE părea să îmbrățișeze principiul darwinian că Europa va fi mai puternică dacă vor fi eliminate cele mai slabe verigi economice (un deznodământ care a fost evitat la limită).
Printre cei care au susținut această abordare s-a numărat Germania, care ar fi trebui să știe ce se întâmplă când o țară este supusa unei umilințe naționale. Îmbrățișând punctul de vedere german, UE a susținut că este necesara o disciplină fiscală rigidă în Grecia, indiferent dacă aceasta ar urma să arunce în mizerie poporul elen.
În cazul Brexitului, statutul Marii Britanii de a doua economie din UE a făcut ca Londra să devină victima propriului orgoliu. O majoritate la limită a britanicilor a respins logica rămânerii în UE și s-a concentrat în schimb pe problemele despre care presupuneau că sunt cauzate de migrație (precum lipsa locurilor în școlile primare și a medicilor). Pentru cei care au votat pentru Brexit, beneficiile liberului schimb nu mai justificau costurile migrației din cadrul UE.
Când Marea Britanie a invocat Articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene și a inițiat divorțul, UE s-a comportat ca o comunitate. Cu alte cuvinte, poziția UE a fost inversă față de cea din timpul crizei din Grecia. După 2016, UE a rămas fidelă mandatului ei inițial de a asigura pacea și prosperitatea între țări foste inamice, justificând Nobelul pentru Pace pe care l-a primit în 2012.
Însă graba cu care Europa a aruncat Grecia în suferință și a ignorat vocea grecilor a fost un imbold pentru euroscepticii din Marea Britanie. De ce să mai facă parte Regatul Unit dintr-un proiect care permite celui puternic să-l intimideze pe cel slab? După 2009-2010, Grecia și alte țări din sudul UE au devenit - pe baza unor teorii economice foarte subțiri - ceea ce Paul Krugman descria în The New York Times drept "Austeria". Propria experiență cu austeritatea după 2010 a jucat un rol important în Marea Britanie atunci când a venit momentul referendumului pentru Brexit.
Unicitatea proiectului european ține de ambiția sa de a crea un nou tip de legătură între oameni și locuri, bazată pe "ideea de Europa". Experiențele Greciei și Marii Britanii arată, fiecare în felul ei, că această idee nu se poate baza doar pe o logică tranzacțională. Experimentele anterioare cu austeritatea, în anii 1930, au dus în cele din urma la sfâșierea continentului. Dacă UE vrea să rămână unită încă 30 de ani, va trebui să decidă o dată pentru totdeauna dacă vrea austeritate sau solidaritate - o alegere reflectată în dezbaterea tot mai intensă pe marginea reformei regulilor fiscale propusă de Comisia Europeană. Dacă UE va alege austeritatea, atunci le va da dreptate celor care cred că proiectul european nu a fost decât o căsătorie de conveniență."
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Guvernul german admite cu documente indubitabile că nu a existat nicio pandemie de Covid
Guvernul federal din Germania a fost forțat să recunoască faptul că așa-numiții "adepți ai teoriei conspirației" au avut dreptate în legătură cu tot ceea ce s-a întâmplat în timpul pandemiei Covid.
-
Instalarea Guvernului Mondial intra în linie dreaptă: Marele Summit pentru Viitor pentru impunerea Agendei 2030
Ideea unui „summit pentru viitor" a apărut, oficial, la aniversarea a 75 de ani de la constituirea ONU; împlinirea acestei vârste rotunde a picat (coincidență) fix în 2020, Anno uno al pandemiei.
-
Ucraina și noua carne de tun: "Ne confruntăm cu un val de dezertări în rândul tinerilor recruți!"
Forțele armate ucrainene s-au plâns de valul de dezertări în rândul tinerilor recrutați, transmite postul de radio Europe1, citând un ofițer ucrainean.
-
Se confirmă teoria conform căreia persoanele vaccinate în pandemie sunt cei care au împrăștiat Covid peste tot
Cel mai recent studiu, realizat de medicii infecționiști de la Clinica Cleveland, Ohio, SUA, a demonstrat că numărul de doze de vaccin Covid este direct proporțional cu riscul de a contracta virusul. Lucrarea științifică reconfirmă studii anterioare, care au arătat că cei mai susceptibili de a se infecta cu SARS-Cov-2 sunt, de fapt, cei vaccinați, ceea ce pune într-o perspectivă diferită narativul oficial.
-
Poarta către Lumea de Dincolo a început să se deschidă. Lumea stiintifică e în panică preconizând urmări catastrofale
Megasurparea Batagay, supranumită „Poarta către Lumea de Dincolo", situată în Siberia, reprezintă una dintre cele mai dramatice manifestări ale schimbărilor climatice din regiune. Această formațiune geologică, care s-a dezvoltat inițial ca urmare a activităților umane și a fenomenelor naturale, continuă să crească într-un ritm alarmant.
-
O teorie a lui Einstein legată de găurile negre a fost demonstrată de oamenii de ştiinţă
Oamenii de ştiinţă au demonstrat una dintre teoriile lui Albert Einstein, dovedind nu doar existenţa unei regiuni "de plonjare" din jurul unei găuri negre în care materia se prăbuşeşte, ci şi a faptului că această zonă exercită unele dintre cele mai puternice forţe gravitaţionale identificate până în prezent în galaxie.
-
Ce-l asteaptă pe Klaus Iohannis. UE se pregătește pentru un război apocaliptic: apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară!
Comisia Europeană a anunţat joi rezultatele cererilor de propuneri din 2023 din cadrul Fondului european de apărare (FEA), în valoare de 1,031 de miliarde de euro sub formă de finanţare din partea UE, pentru a sprijini 54 de proiecte europene comune restante de cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
-
Robert Fico nu a fost primul: Lista liderilor europeni care au fost ținta unor atentate
Premierul slovac Robert Fico a fost împuşcat şi rănit grav, miercuri, devenind cel mai recent lider european care a fost ţinta unei tentative de asasinat. Presa slovacă a declarat că atacatorul este un bărbat în vârstă de 71 de ani, iar guvernul susţine că ar fi vorba de o motivaţie politică.
-
România Digitală: Cum vor fi raportate sesizările privind conținutul malițios Deepfake distribuite pe Tiktok, Facebook sau Google
Oricine va putea să încarce pe pagina de internet a Ministerului Digitalizării sesizări cu privire la conținutul audio/video manipulat digital (deepfake) distribuit pe internet în scopuri malițioase, iar mai departe analizarea și transmiterea datelor de la populație direct către administratorii marilor platforme se va face în maxim o oră, potrivit unui ordin publicat joi seara în Monitorul Oficial.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Japonia declară stare de urgență din cauza unei "explozii de turbo-cancere cauzate de vaccinurile ARNm"!
- 2.Reacții furibunde după ce ministrul lui Netanyahu a dat de gol Israelul dintr-un cuvânt imediat după atacul din Iran
- 3.Mai intai va avea loc Armageddonul financiar: Cine va declansa criza mondială de nivel apocaliptic
- 4.Aleksandr Dughin despre ideologia Israelului: "Sionismul este satanismul evreiesc, satanismul în iudaism!"
- 5.The Economist: Ordinea internațională liberală se află în pragul colapsului. Prăbușirea economiei globale ar fi bruscă și ireversibilă
- 6.Amnesty International anunță o nouă ordine mondială. Cea actuală e în pragul distrugerii!
- 7.De ce evită Rusia să tragă cu rachetele Kalibr de pe navele sale din Marea Neagră
- 8.Primele imagini cu atacul dezlănțuit al Israelului în Iran: momentul simbolic ales de israelieni VIDEO
- 9.Ratatul NATO se pregateste sa fie si Ratatul UE: Iohannis între cei șapte care ar putea să o înlocuiască pe Ursula von der Leyen la Comisia Europeană
- 10.Politico: Ucraina se îndreaptă spre înfrângere. Starea de spirit a populației și moralul soldaților s-au prăbușit
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu