Cât de periculoase sunt rachetele ruseşti dislocate de Putin la granița cu Ucraina

• Tweet

Într-un comentariu pentru agenţia ucraineană, colonelul în rezervă Oleg Jdanov a declarat că "situaţia nu trebuie dramatizată". "Sunt aproximativ 200-250 de kilometri până la graniţa noastră. Aceste sisteme de rachete au mai fost desfăşurate la o asemenea distanţă, însă nimeni nu ne-a speriat" - a remarcat Jdanov.

Un alt expert militar ucrainean, directorul companiei de informaţii şi consultanţă Defense Express, Serhi Zgureţ, este de părere că dislocarea de sisteme de rachete "Iskander" la frontiera Rusiei cu Ucraina pentru operaţiuni ofensive nu ar avea niciun sens. Potrivit acestuia, "Iskander" şi celelalte sisteme de rachete din dotarea Flotei Rusiei de la Marea Neagră, inclusiv rachetele de croazieră Kalibr, sunt capabile să lanseze atacuri şi fără a mai fi nevoie să fie desfăşurate în formaţiuni de luptă. "Realizând că potenţialul de distrugere pe care îl au aceste sisteme de rachete poate ajunge la 2.000 de kilometri, desfăşurarea acestora, relativ vorbind, nici nu mai contează" - a explicat Serhi Zgureţ pentru RBC. În opinia sa, interceptarea unor astfel de rachete de croazieră, aflate la o altitudine mică şi având o viteză mare, este o sarcină foarte dificilă pentru sistemele de apărare antiaeriană.

Armenia s-a plâns că rachetele ruseşti Iskander nu au explodat în timpul războiului din Nagorno-Karabah, iar Rusia a reacţionat precizând că acestea nici măcar nu au fost folosite. Azerii îi contrazic pe ruşi şi spun că au dovezi. La Baku reprezentanţii Agenţiei pentru Deminare Azerbaidjană pe teritoriul „Azerlandshaft" OJSC au expus fragmente de rachete Iskander folosite de Armenia împotriva Azerbaidjanului în timpul războiului din Nagorno Karabah. Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a deschis un Parc al trofeelor militare şi a arătat fragmente ale rachetelor care se presupune că au fost găsite pe teritoriul ţării de la sistemele de rachete operaţionale-tactice Iskander (OTRK) fabricate de ruşi. Imagini din satelit arată că Rusia a transferat, în apropiere de graniţa cu Ucraina, mai multe aeronave, trupe şi echipamente militare decât a fost înainte preconizat, transmite The Hill, cu referire la The Wall Street Journal.

Masarea trupelor Rusiei în Crimeea şi la bazele militare ale Moscovei din apropiere de Ucraina au alarmat SUA şi alte ţări NATO, întrucât indică o presiune în creştere pentru coerciţie politică sau chiar pregătirea pentru o posibilă intervenţie în Ucraina. Imagini din satelit, de pe 16 aprilie, arată aeronave Su-30, pe o pistă la o Bază Aeriană din Crimeea, care nu fuseseră acolo la finalul lunii martie. De asemenea, potrivit imaginilor surprinse între 27 martie şi 16 aprilie, se pare că Rusia a transferat deja unităţi militare în zonă, inclusiv elicoptere de atac, infanterie motorizată şi unităţi armate, fumigene, drone de spionaj, echipamente de bruiaj şi un spital militar mobil. Aceste acţiuni ale Rusiei vin după ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că tensiunile de la graniţa dintre Ucraina şi Rusia sunt foarte mari şi că o simplă „scânteie" ar putea duce la izbucnirea unui conflict între cele două ţări.

Potrivit lui Borrell, sunt cel puţin 100.000 de militari ruşi la graniţa Ucrainei şi în Crimeea, de două ori mai mulţi decât erau acum două săptămâni. Săptămâna trecută, Biden a vorbit cu preşedintele rus Vladimir Putin despre tensiunile în creştere, unde a subliniat că Statele Unite susţin Kievul. Potrivit unei surse The Wall Street Journal, dacă Rusia ar ataca Ucraina, Administraţia Biden s-ar gândi la opţiuni precum impunerea mai multor sancţiuni asupra Moscovei sau trimiterea unui ajutor Ucrainei sub forma unor echipamente militare. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a avertizat miercuri rivalii străini "să nu încalce linia roşie" a Rusiei, pe fondul unor tensiuni tot mai puternice cu Occidentul într-o serie de dosare. "Noi ne comportăm per ansamblu cu reţinere şi în mod modest, iar adesea nici măcar nu răspundem unor acţiuni inamicale şi grosolane flagrante", a subliniat liderul de la Kremlin în discursul său anual adresat naţiunii.

Putin i-a avertizat pe cei care "ne iau bunele intenţii drept o slăbiciune". El şi-a exprimat speranţa ca "nimănui să nu-i vină ideea de a încălca vreo linie roşie a Rusiei". "Însă noi înşine stabilim pe unde trece" această linie roşie, a declarat el, referindu-se la multiple înfruntări cu Occidentul, însă fără să precizeze despre ce limite vorbeşte. În opinia sa, pentru unele ţări, "atacarea Rusiei din orice motiv şi pentru orice a devenit un fel de sport". Putin nu a evocat însă, în acest discurs, în mod precis dosare în care Rusia se opune Uniunii Europene (UE) sau Statelor Unite. Liderul de la Kremlin nu a spus absolut nimic despre opozantul politic rus Aleksei Navalnîi, încarcerat şi care riscă să moară oricând, potrivit apropiaţilor acestuia. El nu a spus absolut nimic nici despre desfăşurarea a zeci de mii de militari ruşi la frontiera cu Ucraina ori despe acuzaţii de spionaj şi de amestec în alegeri în Statele Unite.