Actuala catastrofă a Israelului nu este doar despre politică, ci despre fanatism religios și ambiție crudă

• Tweet

Diane Francis este expert în politica din Canada, Statele Unite, relațiile Canada-SUA, Silicon Valley, tehnologia viitoare, geopolitică, conflictul Ucraina-Rusia, Putin, energie, afaceri și criminalitate cu guler alb. Mereu provocatoare, scrisul ei direct și puternic și-a stabilit reputația internațională în acoperirea personalităților, tendințelor și poveștilor financiare care afectează companiile, indivizii, guvernele și societățile.

Feed-ul ei popular pe Twitter despre tehnologie și corupție are peste 240.000 de urmăritori în întreaga lume. Editorialist premiat, autoare de bestselleruri, jurnalist de investigație, prezentator și comentator de televiziune, ea este redactor general la National Post din Canada și editorialist pentru American Interest, Atlantic Council's Ukraine Alert și Kyiv Post. Francis este profesor la Singularity University din Mountain View, California, distins profesor asociat la Universitatea Ryerson din Toronto, membru senior la Atlantic Council din Washington, DC și face parte din consiliile de administrație ale Inițiativei Kleptocracy a Institutului Hudson din DC și Canada. -Institutul de Drept al SUA din Cleveland. Ea este membră a Abundance360, creată de influencerul și pionierul spațial din Silicon Valley, Peter Diamandis, care conduce acest grup exclusivist de 250 de antreprenori.

În 1991, Francis a devenit redactor la Canada's Financial Post , prima femeie redactor a unui cotidian național din Canada, funcție pe care a deținut-o până când ziarul a fost vândut în 1998. Este autoarea a zece cărți, inclusiv Merger of the Century: Why Canada and America Should Become One Country (2013, prezentat într-un articol de acoperire în Foreign Policy ), Who Owns Canada Now?: Old Money, New Money and the Future of Canadian Business (2008) și Immigration: The Economic Case (2002). A fost director a două companii publice, Aurizon Mines și Lake Shore Gold, până când ambele au fost vândute și acum este implicată în companii de dezvoltare de software și dispozitive medicale.

Pe 5 noiembrie, ministrul israelian al Patrimoniului a spus la radio că lansarea unei bombe nucleare este „o modalitate" de a curăța Gaza de Hamas. El a fost, de asemenea, disprețuitor în ceea ce privește furnizarea de ajutor umanitar și a spus că „nu le-am fi acordat naziștilor ajutor umanitar. Nu există inocenți în Gaza." Lumea a fost șocată, iar a doua zi premierul Benjamin Netanyahu l-a suspendat din funcție pe ministru. Dar ziarul de stânga "Haaretz" a spus că ar fi trebuit să fie concediat, împreună cu liderul său de partid, care a spus că Fâșia Gaza „ar trebui să fie aplatizată" și ștearsă „de pe hartă".

Incidentul a provocat deranj pe coridoarele puterii la nivel global și local, determinându-l pe editorul ziarului pro-Netanyahu, Yisrael Hayom, să condamne regimul. „Miniștrii cabinetului recurg la această retorică incendiară și sunt doar mustrați, pentru ca apoi să procedeze la fel ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat", a scris Uri Dagon. „Este timpul să ne gândim cu voce tare mai degrabă decât în ​​șoaptă: Benjamin Netanyahu trebuie să plece cât mai curând posibil."

Politica este complicată, dar actuala catastrofă a Israelului nu este doar despre politică. Este vorba despre fanatism religios și ambiție crudă. Este vorba despre viitorul Israelului. După ce a făcut istorie cu o carieră pe care și-a început-o ca erou de război și apoi ca ambasador al Israelului la Națiunile Unite, premierul Netanyahu și-a început căderea după ce a fost acuzat, în 2019, de fapte de corupție. Pentru a rămâne la putere, și-a unit forțele cu fanaticii de ultra-dreapta și a încheiat un „târg faustian": ar putea evita un proces și o posibilă condamnare la închisoare și, în schimb, le-ar împinge pe ordinea de zi a executivului nemiloasa agendă.

De atunci, extremiștilor religioși li s-a dat undă verde să anexeze ilegal proprietăți palestiniene din Cisiordania, iar Haredim, sau ultra-ortodocșii, au devenit scutiți de plata taxelor sau de serviciul militar. Un astfel de favoritism politic a erodat statul de drept, drepturile democratice și pluralismul în statul Israel, o realitate care a culminat în acest an cu proteste de stradă în masă ale israelienilor, mai ales după ce Netanyahu a încercat să modifice sistemul judiciar pentru a-l aservi scopurilor sale politice.

Aproximativ 73% dintre israelieni sunt evrei, iar majoritatea nu sunt fanatici. Restul țării este populat de un amestec de creștini, arabi druzi non-islamişti și musulmani. Dar acum toți locuitorii Israelului sunt supuși unui guvern dominat de extremiști și trebuie să lupte într-un război care, potrivit publicației "Haaretz" dar și altor publicații, a fost declanșat de eșecurile de securitate guvernamentale care au dus la masacrul din 7 octombrie. Acum, când acest guvern pornește un război într-un mod atât de feroce în Gaza, opinia mondială se întoarce împotriva Israelului și a poporului său. „Segmente întregi ale guvernului aparțin extremei drepte periculoase", a titrat ziarul "Haaretz". „Netanyahu nu este soluția, ci problema."

Este emblematic faptul că amenințarea „nucleară" șocantă a fost făcută de Amicha Eliyahu, un membru de rang înalt al celui mai supărător bloc politic al Israelului - „coloniștii" din Cisiordania. De ani de zile, ei au pus mâna pe terenuri, încălcând dreptul internațional, și au intimidat și ucis palestinieni în tot acest timp. Acum sunt 500.000 de oameni și dețin controlul a 40% din Cisiordania. Tacticile lor sunt blamate la nivel global, dar ignorate și încurajate de regimul Netanyahu.

De când a început războiul, tactica lor a escaladat, deschizând un alt front de război. Potrivit "The Times of Israel", coloniștii au comis peste 100 de atacuri începând cu 7 octombrie, uneori sub protecția armatei israeliene, conform grupului israelian pentru drepturile omului Yesh Din.

„Se presupune că atacurile [coloniștilor] au avut loc în cel puțin 62 de locații din Cisiordania și au provocat moartea prin împușcare a cel puțin șase palestinieni. Așți palestinienii au fost uciși în confruntări cu coloniștii evrei în satul Qusra din Cisiordania, aproape de Nablus, pe 11 octombrie, iar alți doi au fost împușcați a doua zi, când coloniștii ar fi deschis focul asupra unei procesiuni funerare", a informat The Times of Israel.

Ostilitățile declanșate de coloniști în Cisiordania au captat atenția aliaților. Uniunea Europeană le-a etichetat drept „terorism colonist" și a cerut Israelului să oprească imediat aceste acțiuni. Președintele Joe Biden a spus săptămâna trecută că „palestinienii sunt atacați în locuri în care au dreptul să fie" și a cerut Israelului "să se oprească acum."

Consensul în interiorul Israelului este că Netanyahu trebuie să plece și trebuie format un nou cabinet care să reprezinte proporțional pe toți israelienii și care să respecte normele occidentale. Acest executiv nu are credibilitate. A lansat atacuri aeriene devastatoare asupra Gaza și apoi o invazie pentru a distruge o armată mobilă de gherilă care a fugit sau care s-a ascuns. A strămutat civili, a transformat jumătate din regiune în dărâmături și încă pare să nu urmărească altceva în afară de răzbunare.

Inițial, Netanyahu a spus că Gaza va fi invadată și forțele israeliene vor pleca odată ce Hamas va fi eradicat. Apoi s-a scurs în presă un posibil plan, pregătit de informațiile israeliene, conform căruia toți cei două milioane de rezidenți ai Gazei vor fi relocați în Egipt, o idee despre care Cairo a declarat imediat că ar constitui o „declarație de război". Netanyahu a pivotat apoi și a declarat pentru ABC News că Israelul va gestiona securitatea în Fâșia Gaza pentru o „perioadă nedeterminată", după dezmembrarea Hamas.

Acesta a fost imediat "pălmuit" de Biden. Asta ar perpetua „conflictul înghețat". Alții au speculat că, având în vedere actuala conducere lipsită de raționament a israelianului, continuarea ocupației ar reproduce mlaștina din Cisiordania în care rămân palestinienii, dar coloniștilor religioși li se permite să exproprie cantități mari de pământ, sub supravegherea forței de ocupație a Israelului.

„Gaza nu poate continua să fie condusă de Hamas. De asemenea, este clar că Israelul nu poate ocupa Gaza", a declarat pe 8 noiembrie secretarul de stat american Antony Blinken. „Acum, realitatea este că ar putea fi nevoie de o perioadă de tranziție la sfârșitul conflictului, dar este imperativ ca palestinieninii (și Autoritatea Palestiniană) să fie esențiali pentru guvernarea Gaza și Cisiordania. Fără reocuparea Gazei", a mai spus Blinken.

În mod tragic, israelienii sunt prinși într-o democrație disfuncțională. Sunt dezbinați, ignorați și furioși. Netanyahu a fost nevoit recent să părăsească tribuna unui miting unde urma să se adreseze unui grup de soldați de elită în rezervă, după ce unul dintre aceștia i-a strigat „ești un mincinos" și i-a adresat și alte insulte. Războiul a supărat și minoritățile Israelului, care plătesc taxe și ai căror copii au servit în armată.

Pe 5 noiembrie, liderul celor 150.000 de druzi din Israel a cerut revizuiri ale Legii fundamentale a țării, care a fost modificată în 2018 pentru a limita protecția doar rezidenților evrei. Potrivit The Jerusalem Post , liderul druz Muwafaq Tarif a scris că Legea fundamentală nu garantează „drepturile noastre" și că, având în vedere războiul, „este timpul ca [situația] să se schimbe... Mulți oameni druzi servesc în IDF [Forțele de Apărare Israeliene] , dintre care unii au fost uciși în timpul războiului Israel-Hamas".

În ciuda disensiunilor, israelienii vor rămâne uniți în timpul războiului. „Adevărata îngrijorare este ce se întâmplă după război", a scris Dagon de la Hayom . „Este clar că Netanyahu nu va arunca prosopul - spre deosebire de liderii IDF, oficialii serviciilor de informații și, practic, toți ceilalți care sunt responsabili pentru dezastrul din 7 octombrie. Mă tem de perspectiva ca Israelul să fi câștigat războiul din Gaza doar pentru a-și pierde solidaritatea colectivă ca națiune. Mi-e teamă de haosul care va domni aici, care va face ca protestele de reformă judiciară de la începutul anului să pălească în comparație ci ceea ce va urma".