Yesmeneala sindicală de la Ministerul Transporturilor

• Tweet

Anunțul făcut ieri de Ministerul Transporturilor potrivit căruia Consiliul de Administrație l-a desemnat pe fostul director al Regionalei București Cristi Ungureanu, în funcția de director general interimar al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, a fost precedat de câteva scene desprinse parcă din „O scrsioare pierduta" a lui Ion Luca Caragiale.

Ceea ce nu prea se știe este că înainte ca cei cinci membrii al CA de CFR SA, numiți de vremea lui Ion Rus, să-l propună pe Cristi Ungureanu, ministrul Transporturilor Felix Stroe a avut o întâlnire cu câțiva lideri sindicali de la calea ferată pentru desemnarea unui nou director general la această companie. Discuțiile, dar mai ales concluzia finală acestei întâlniri ne-a reaminitit de replica lui Farfuridi: "Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale!". Numai că rolul lui Farfuridi a fost jucat ieri de ministrul Transporturilor, iar în pilea lui Trahanache, Tipătescu și Brânzovenescu au fost liderii sindicali de la calea ferată. Ca sceneta să fie identică cu cea a lui nenea Iancu a existat și un Cațavencu în persoana liderului BNS Dumitru Costin.

Secvența din „O scrisoare pierduta" jucată în această săptămână la Ministerul Transporturilor a avut o regie cu totul aparte. Ministrul Felix Stroe s-a întâlnit cu cei mai reprezentativi lideri sindicali de la calea ferată pentru a cădea de comun acord asupra noului director general interimatr de la CFR SA. Cei trei smei sindicali ai lui Caragiale- Trahanache, Tipătescu și Brânzovenescu, adică Florin Dobrescu, Iulian Măntescu și Maxim Rodrigo, l-au propus pentru postul de director general al CFR SA pe controversatul director regional de la Iași Constantin Axinia. Însă, un alt lider sindical- Mare Grigore de la Cluj. a sărit ca ars, nefiind de acord cu această propunere. De fapt, Mare Grigore era portavocea liderului BNS, Dumitru Costin, al cărui mesaj a fost clar: „Oricine director general la CFR SA, dar nu Axinia". Contradicțiile dintre aceste două tabere sindicale au la bază un raționament simplu: structurile sindicale păstorite de Florin Dobrescu, Iulian Măntescu și Maxim Rodrigo sunt afiliate la Confederația Meridian condusă de eternul lider pensionar Ioan Popescu, iar sindicatul lui Mare Grigore este în barca BNS cârmuită de Dumitru Costin.

Or, Costin și Popescu sunt precum șoarecele cu pisica. Atunci, ca să fie pace între ambele tabere, Felix Stroe l-a scos din joben pe Cristi Ungureanu. Oopsss! Trahanache, Tipătescu și Brânzovenescu au rămas ca la teatru. S-au frecat la ochii, s-au tras de urechi, au tras aer piept și cu nod în gât, la unison, au zâmbit mânzește dar aprobator către Farfuridi. „Noi l-am propus pe Cristi Ungureanu", au declarat cei trei la sfârșitul întâlnirii în fața camerelor de luat vederi. Adică, consecvență și verticalitate sută șa sută! Mai direct- yesmenism total sau cum ar zice Pristanda „"Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă-i tot". Iar ca scenariul din scrisoarea lui Caragiale să fie total, ministrul Transporturilor a acceptat ca în locul lui Ungureanu la Regionala București să fie pus Laurențiu Malaroi, adică tocmai directorul demis de Stroe în urmă cu câteva săptămâni pentru debandada și bazarul din Gara de Nord. Practic, finalul din „O scrisoare pierdută" a fost adaptat după cupletele lui Constantin Tănase - „El tic, eu tac, el tic, eu tac". Sau fără ocolișuri „Totul este ca-nainte,/ De belele n-am trecut,/ Se trag sforile, se minte,/ Și cu asta ce-am făcut?, adică „Davai ceas, davai moșie/ Harașo tovărășie!"

Ion Teleanu