Unirea face puterea. Suveraniștii

• Tweet

Zilele trecute au ieșit în prim planul vieții politice din România trei personalități inedite, din afara borcanului clocit și coclit al establismentului: Cozmin Gușă, Diana Șoșoacă și George Simion.

Ei sunt cei trei prezidențiabili ai suveranisto-naționaliștilor. Vom încerca să-i portretizăm pe rând. Coagularea mișcării suveraniste începe să prindă o formă. Întâlnirea de luni de la Casa Capșa a fost un prim pas reușit spre o strângere mai largă a rândurilor care se poate realiza în următoarele trei luni până la parlamentare și prezidențiale.

Cozmin Gușa. Dacă ești capabil să înghiți una sau mai multe broaște râioase la micul dejun atunci ai stomac de politician. Cozmin Gușă a dovedit de-a lungul anilor că are stomac de politician. Oricine îi poate contesta orice dar nu întinsa carieră de politician la vârf. Gușă a reușit și în media: în televiziune, în radio, în presa scrisă. Scrie ușor și convingător și e mereu la zi cu actualitatea politică internă și internațională. Deține informații grele din toate domeniile pe care le folosește și le distilează după oportunități. Pare să ducă cu el mai multe personalități în același timp, cu lejeritate și evident talent. Întinsa sa rețea de relații din țară și din străinătate este un mare atu pentru cariera de politician.

Diana Șoșoacă. Diana Șoșoacă pare o reîncarnare feminină a lui Corneliu Vadim Tudor. Totuși, diferențele sunt vădite pentru toată lumea. Nu folosește decât rar citate culturale spre deosebire de Vadim Tudor care făcea mare caz de cultura sa (altfel precară), cu date istorice și citate bombastice memorate din almanahurile citite pe scaunul de toaletă (vezi Eugen Mihăescu, academician, colegul său de partid). Diana Șoșoacă îl depășește în schimb pe Corneliu Vadim Tudor în vitalitate și o totală lipsă de complexe. Din păcate pentru doamnele din lumea bună care o simpatizează și o votează, vorbirea sa prea buruienoasă, prea colorată, cu lungi căderi direct în vulgaritate nu o poate duce prea departe. Scaunul său de europarlamentar obținut anul acesta, poate fi vârful său de carieră. Transferul lui Horațiu Șerb, un foarte bun organizator, de la AUR la SOS îi poate fi de mare folos în campania electorală care stă să înceapă și slăbește grav AUR.

George Simion. George Simion (scriitor, vezi contul său de Facebook), o figură nouă la vârful politicii românești, transferat din galeriile stadioanelor în parlament, cu aspirații prezidențiale nejustificate de nimic, are indiscutabile calități dar la fel de indiscutabile lipsuri. La calități i se poate contabiliza tinerețea (văzută de unii ca o valoare în sine), hărnicia, chiar stahanovismul (de cele mai multe ori contraprodictiv) și unii alegători îi găsesc un anume farmec care nu trebuie confundat cu carisma. La lipsuri: lipsa de experiență politică, lipsa flagrantă a unei pregătiri culturale. Îi lipsesc chiar informațiile de bază în istorie, în economie, în diplomație etc. Are nervii mai slabi (a făcut-o pe Diana Șoșoacă „scroafă" în parlament). În prestațiile publice e de multe ori incoerent, chiar fără urmare în idei, atâtea câte le are.

În fotografia momentului politic și-a băgat capul și Răzvan Constantinescu, doctor, împins în față de Diana Șoșoacă (fost senator de Iași). Constantinescu a sesizat rapid oportunitatea oferită de controversata pandemie Covid, cu purtarea obligatorie a măștii, cu vaccinurile care nu sunt vaccinuri și, inteligent, și-a făcut publicitate, mai ales pe rețelele sociale dar și pe câteva televiziuni de știri. Rămâne totuși un personaj secundar, asociat îndeaproape cu deputatul Mihai Lascu, intrat în Parlament pe listele AUR, azi neafiliat.

Până la urmă, într-o formă sau alta, cu sau fără AUR, suveraniștii vor reuși să se adune și să participe la alegerile parlamentare pe o listă comună. Unirea face puterea. Desemnarea unui candidat unic pentru prezidențialele de la sfârșitul anului se prefigurează mult mai dificilă. Păpușarii și sponsorii trag sfori în toate direcțiile iar orgoliile sunt nemăsurate, fără vreo legătură cu realitatea din teren. Interesul național contează mai puțin. Deocamdată, după semieșecul de la europarlamentare și eșecul de la locale, AUR care, fusese creditat cu scoruri mult mai mari cu doar două luni înainte de alegerile europarlamentare și locale, se îndreaptă, din cauza propriilor supraevaluări, spre un eșec usturător la parlamentare și prezidențiale.

Petru Romoșan