Un singur război, două fronturi: PSD şi ALDE. Culisele reglărilor de conturi

• Tweet

În editorialul precedent avertizam că, treptat dar sigur, aşa-zisa „iarnă a rezistenţei noastre" s-a topit într-o explozivă primăvară a rebeliunilor politice, la cel mai înalt nivel al scenei autohtone. Iată că a trecut doar o săptămână, iar coaliţia de guvernământ PSD-ALDE este cutremurată de un aprig război purtat la baionetă. Un război purtat pe două fronturi.

Tonul îl dă, fireşte, cel mai mare partid al României, PSD, acolo unde reglările de conturi dintre Liviu Dragnea şi Victor Ponta se rostogolesc, cu iuţeala focului purtat de vânt, spre un paroxism apropiat şi (spun mulţi) brutal. Dovadă că luptele fratricide sunt în toi, ex-premierul Adrian Năstase a ieşit la rampă, săptămâna trecută, şi a făcut front comun cu Ponta, pe care l-a considerat, întotdeauna, urmaşul său politic.

La rândul său, Dragnea beneficiază de susţinerea preşedintelui de onoare - l-am numit pe deja proverbialul Ion Iliescu, cel care reprezintă încă un puternic vector de imagine pe linie de partid. Să nu uităm nici că Ion Iliescu l-a sprijinit oficial pe Dragnea, atât în cazul conflictului cu Valeriu Zgonea, cât şi în timpul amplului scandal iscat de trecerea controversatei Ordonanţe 13.

Finalmente, intrarea făţişă în război a acestor personalităţi grele ale stângii (care acoperă, ca reprezentabilitate şi legitimitate, toate generaţiile social-democrate din '90 şi până în prezent!) ne oferă (indirect) adevărata măsură a situaţiei incendiare din sânul PSD. Cu toate acestea, este totuşi trist că oameni politici (experimentaţi şi unşi cu toate alifiile mioritice) care ar fi putut conlucra spre binele tuturor (mai cu seama după zdrobitoarea victorie electorală din decembrie 2016), nu au reuşit să identifice, prin dialog constructiv, o soluţionare a problemelor interne.

Nota bene: talazurile din PSD ameninţă să tulbure şi apele guvernamentale, cu atât mai mult cu cât avem de-a face cu un război în care nu vom mai vedea stagul de culoare albă, deşi PSD ar trebui să îşi pună în aplicare programul de guvernare, care este unul extrem de bun, şi nu să se piardă în mize sterile care aduc prejudicii de imagine. E cert.

Un conflict intens se derulează şi în ALDE, după ce Tăriceanu a obţinut demiterea lui Daniel Constantin din Guvern, în timp ce acesta din urmă a contestat în instanţă apropiata convocare a congresului grupării. Pe cale de consecinţă, Tăriceanu riscă să nu reuşească acapararea oficială a întregii puteri, atât timp cât speţa va fi blocată în instanţă. Cu alte cuvinte, e o certitudine că gâlceava politică va continua. Marii perdanţi vom fi noi, românii.

P.S. Deosebit de interesante sunt şi mişcările de trupe şi reglările de conturi de pe partea dreaptă a eşichierului politic, despre care plănuiesc să scriu într-un editorial viitor. Pe scurt: eternul vis al unificării dreptei este din nou umflat şi fluturat în interiorul PNL, deşi e uzitat propagandistic (pentru a câta oară?!), în perspectiva viitorului congres, când liberalii îşi vor alege un preşedinte legitim. Oare va fi omul Cotrocenilor? Interesante sunt şi jocurile de glezne pe care le operează Traian Băsescu, căruia mulţi s-au grăbit să-i cânte, mult prea devreme, prohodul politic.

Simona Man