Tezele din august crucifică PNL

• Tweet

Președintele Klaus Iohannis a dat lovitura. Are la dispoziție un partid ascultător. Pe care l-a disciplinat. Care îi execută întocmai și la timp comenzile. Comenzi date sub forma tezelor din august. Expuse în cel mai fulminant discurs politic al locatarului de la Cotroceni. Aceste teze crucifică Partidul Național Liberal.

Pentru electoratul PNL în special, dar și pentru electoratul celorlalte partide din opoziție, mai puțin PMP, care e pe cale de dizolvare, discursul de excepție al președintelui Klaus Iohannis reprezintă un semnal al bătăliei electorale, care intră în linie dreaptă. Klaus Iohannis a trasat cu claritate liniile directoare ale activității PNL și opoziției, până la finalul alegerilor prezidențiale. Le-a spus răspicat alegătorilor săi, utilizând discursul rostit la Consiliul Național al PNL, cum trebuie să-și organizeze lupta politică în viitor. Care sunt argumentele pe care trebuie să le utilizeze zi și noapte, pentru a demonstra unui număr cât mai mare de cetățeni că actuala majoritate parlamentară este un blestem pentru România și că Guvernul PSD plus ALDE îndreaptă țara într-o direcție total greșită. De ce merge economia atât de prost, de ce Justiția este compromisă și ce anume trebuie să facă PNL pentru a-i asigura lui succesul în alegerile prezidențiale?

Aplaudat frenetic, Klaus Iohannis a plecat pentru a-și petrece weekendul, lăsând în urmă un partid, săptămâna trecută total debusolat, iar acum pus pe șine, perfect unit și decis să se ia de piept cu „ciuma roșie".

Discursul președintelui Klaus Iohannis este o excepțională mostră de propagandă neagră, de utilizare a unor minciuni gogonate în scopul stigmatizării adversarului său politic și al mobilizării unui număr din ce în ce mai larg de cetățeni în jurul său.

PNL și electoratul liberal, în măsura în care se vor conforma poziției entuziaste a membrilor Consiliului Național, devin captivi ai președintelui și se pot transforma într-o mașinărie electorală eficientă. Ceea ce i-ar putea asigura lui Klaus Iohannis, chiar și la limită, intrarea în turul doi al alegerilor prezidențiale. În schimb, plasarea principalului partid din opoziție în trena președintelui, adică în trena unei persoane, care pe parcursul unui întreg mandat a fost incapabilă să înceapă sau chiar să formuleze un proiect pentru România, reprezintă o catastrofă. PNL, pus în slujba unui om și nu a unui program politic propriu, asumat de jos până sus și de natură să-i redea acestui partid substanța liberală și națională, nu va avea nici cea mai mică șansă de a obține rezultate notabile la europarlamentare. Și pentru prima dată europarlamentarele, care reprezintă primul test electoral, vor avea o importanță psihologică uriașă și vor marca întreg electoratul român. În al doilea rând, cursa prezidențială, care va avea loc tot în 2019, la sfârșitul anului, fiind în totalitate dedicată, din perspectiva PNL, lui Klaus Iohannis, va împiedica orice fel de dezbatere creatoare în interiorul partidului și a masei de alegători. Dinamica PNL va fi redusă la minimum, atâta timp cât toate energiile politice îi vor fi dedicate exclusiv lui Klaus Iohannis. În aceste condiții, chiar și în perspectiva unui eventual succes al acestuia la prezidențiale - succes din ce în ce mai îndoielnic - PNL nu va avea nimic de câștigat, în schimb a avea totul de pierdut. După ce l-a făcut o dată președinte pe Klaus Iohannis, forța acestui partid a scăzut cu cel puțin o treime. Dacă îl va mai face o dată președinte, va mai pierde o treime, devenind un partid minor. Iar dacă Iohannis nu va ajunge președinte, PNL se va desființa.

Cât îl privește pe Klaus Iohannis, acesta, pentru moment, a marcat puncte importante, prin faptul că a readus fie și numai aparent unitatea PNL și prin puternicul său discurs politic de la Consiliul Național. În schimb, plătește și el un preț. În sensul că, după ce și-a lansat tezele din august, după ce și-a formulat directivele privind modul în care PNL trebuie să se organizeze și să lupte, după ce a conceput un întreg program de propagandă politică, nu mai poate exista pentru nimeni nici cea mai mică îndoială că domnul Klaus Iohannis a încălcat flagrant una dintre cele mai importante prevederi ale Constituției. Aceea de a păstra cuvenita distanță în calitate de președinte față de partide și competiția dintre acestea. Chiar și Curtea Constituțională, sub presiunea lui Traian Băsescu, admițând că un președinte poate să aibă relații apropiate cu partidul din care provine, a precizat că președintelui îi este interzis partizanatul politic și cu atât mai mult implicarea în bătălia politică de partea unuia dintre partide. Și niciun președinte până la Klaus Iohannis nu a avut acest tip de comportament. Nici măcar Traian Băsescu în cei zece ani în care a scris cea mai neagră pagină din istoria recentă a României.

Sorin Rosca Stanescu