Soluția Cîțu la criza de energie

• Tweet

Populația României este îngrozită. Pe drept cuvânt. Toți specialiștii atrag atenția că în această iarnă ne vom confrunta cu una dintre cele mai mari crize de energie din istoria recentă. Iar primul instinct al cetățenilor este să se gândească la facturi. Cum vor plăti curentul și gazul, în condițiile în care vine valul prognozat de scumpiri? De unde vor face rost de bani pentru a ieși din iarnă? Ei bine, Florin Cîțu a găsit soluția.

Soluția lui Cîțu este cât se poate de simplă. Nu vom plăti cu mult mai mult decât în iarna trecută. Și asta în ciuda faptului că prețurile la energie explodează. Și mă refer la electricitate, la gaze naturale și la carburanți. Mai bine zis, nu vom plăti în mod direct sume exagerat de mari pentru cele trei tipuri de facturi. De ce? Pur și simplu pentru că nu vom avea ce să cumpărăm.

Necesarul de electricitate al României, consum casnic și consum al societăților comerciale, este de maximum 10.000 de MW. Iar toate capacitățile de producție de energie electrică nu ne vor furniza decât patru cincimi din această cantitate. Maximum maximorum 8.000 de MW. Pentru a trece cu bine peste iarnă, pentru a nu îi ține pe români în frig și pentru a nu bloca economia, va trebui să importăm în următoarele câteva luni, dacă nu întreaga diferență de 2.000 de MW, măcar 1.000 de MW. De unde? Singurul stat care ne poate ajuta este Ungaria. Dar este cu desăvârșire exclus ca Ungaria să poată exporta în România o cantitate atât de mare. În consecință, dacă va fi o iarnă aspră, pur și simplu nu vom avea suficientă energie electrică. Și vom trăi cu lumina stinsă. Și cu aparatura electrocasnică oprită. Românii vor plăti mai mult pentru mai puțin, dar nu chiar atât de mult cum se prezice, din simplul motiv că nu vor avea ce să plătească.

În mod asemănător se pune problema și în ceea ce privește consumul de gaz metan. În vară, când era prețul scăzut, România a exportat gaz metan în loc să îl stocheze. Acum, când prețul explodează necontrolat, România trebuie să importe. Nu putem importa decât fie de la ruși, fie de la austrieci. Rușii dispun de cele mai mari rezerve de gaz metan existente în Europa. Iar Gazprom a încheiat contracte pe termen lung cu cele mai importante state industriale ale continentului. Începând cu Germania. Contractele pe termen lung, este la mintea cocoșului, conduc la prețuri mai mici decât contractele pe termen scurt. Marea problemă a României este că prin conducta care leagă Rusia de Europa de Vest, gazele nu se distribuie trecând prin Ucraina. Unde ne-am putea „înțepa" pentru a importa gaze de la ruși? Aceasta este o întrebare. Dar cea mai provocatoare este următoarea: mai putem importa în această iarnă gaze de la ruși? Răspunsul nu a întârziat să vină. Și este negativ. Sec. Și explicit. „Njet". Mai rămâne cea de-a doua posibilitate. Să ajungem în această iarnă să importăm gaze de la un stat care, pe teritoriul său, nu produce nici măcar un metru cub. Și care, în mod miraculos, a devenit un hub regional al comerțului cu gaze naturale. Este vorba de Austria. Numai că Austria nu va mai avea suficiente cantități de gaze pentru a acoperi necesarul României. Răspunsul de la Viena încă nu a sosit. Dar când va sosi, va suna cam așa: „Kein Gas". În concluzie, românii vor arde cât vor arde un gaz mai scump. După care, dacă iarna va fi aspră, vor rămâne pur și simplu în frig. Vor dârdâi, le vor clănțăni dinții, dar, în absența gazelor, nu le vor exploda facturile. Mai gravă este situația în ceea ce privește consumul industial. Ca și în cazul crizei de electricitate, criza de gaze va încetini sau chiar va bloca economia.

A treia criză cu care ne vom confrunta este cea de carburant. Chiar dacă prețul acestuia crește în mod alarmant, benzina, motorina și păcura vor fi disponibile în cantități din ce în ce mai mici. Iar la un moment dat nu este deloc exclus să trăim coșmarul din ultimii ani ai epocii Ceaușescu. Să vedem cozi nesfârșite la stațiile de benzină și mii de oameni opintindu-se să-și împingă mașinile pentru a economisi fiecare mililitru. În schimb, negăsind carburant, vom plăti mai puțin sau tot atât, chiar în condițiile în care prețurile explodează. Și de această dată mai grav va fi ceea ce se va întâmpla în industrie și în agricultură, în absența carburanților sau cu carburanți mult mai scumpi.

Buzunarele românior nu se vor găuri atât de mult direct, cât se vor găuri indirect. Scumpirea energiei, dar mai ales absența energiei, va micșora dramatic atât producția de bunuri de consum, cât și producția de alimente. Fiind cantități mai mici pe piață puse la dispoziția cetățenilor, prețurile vor crește. Exponențial. Adevărata escaladare a costului vieții în această iarnă nu va avea loc în ceea ce privește facturile. Vom plăti mult mai mult pentru a ne hrăni, pentru a supraviețui frigului, pentru a achiziționa și conserva și prepara produsele de bază.

Și, firește, vizavi de acestă „soluție Cîțu", o soluție abracadabrantă, inevitabil va trebui identificat principalul vinovat. Iar acela e tot Cîțu. Și, fără a mai intra în alte amănunte, vă prezint o primă dovadă extrem de simplă. Pentru ca România să nu fi fost nevoită în acest an să importe energie electrică sau să tremure de frig și să-și închidă unitățile de producție, era suficient ca guvernele liberale, Cîțu aflându-se tot timpul cu degetul pe portofelul țării, să fi investit în capacități energetice atât cât a împrumutat fără noimă într-un singur an. Adică 30 de miliarde de euro. Și nu ne-ar mai fi durut capul.

Sorin Rosca Stanescu