Se răsuceşte-n mormânt Gheorghe Panculescu!

• Tweet

Primul ger mai puternic a perturbat, din nou, circulaţia pe calea ferată. Prima zăpadă mai consistentă a dat iar peste cap circulaţia feroviară. Tot timpul şmecherii de la CFR şi miniştrii care s-au perindată pe la şefia Ministerului Transporturilor dau vina pe infrastructura învechită şi pe vremea nefavorabilă, ținând-o în explicaţii care mai de care mai savante de genul că "iarna nu-i ca vara".

Însă, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru că se dorme în post, adică se trăieşte bine pe bani publici. CFR are o armată de directori care niciodată n-au fost sancţionaţi pentru tăiatul frunzei la câini pe mulţi bani, în timp ce trenurile circulă cu aceeaşi viteză ca-n anii ‘30-'40, iar călătorilor le creşte barbă de atâta aşteptat în vagoane sau prin gări. Numai în ultimii doi ani s-au pierdut peste două miliarde de euro din fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii feroviare, dar, cu toatea acestea, directorii de la CFR SA şi-au luat remuneraţii de nababi.

Ba chiar unul, pus pe criterii politice, după ce a dormit în front şi banii au rămas în visteria UE, a ajuns chiar ministrul al Transporturilor. Cu cel puţin 10.000 de euro pe lună şi ceva bonusuri de performanţă la sfârşitul anului, directorii generali care s-au perindat pe la CFR SA au făcut doar promisiuni peste promisiuni şi nimic pentru compania care-i remunera. Anul trecut au promis că vor da infuncțiune, în câteva luni, calea ferată care leagă aeroportul Otopeni de Gara de Nord. Până acum,nimic, nimic, nimic. Doar vorbe în vânt! În schimb, leafa le-a mers ceas şi n-au dat socoteală pentru tăiatul frunzelor la câini. De ani buni, ceea ce se întâmplă la calea ferată este ca-n bancul cu chelnerul şi şeful de unitate când se face casa la sfârşitul programului:
-Chelner, au ieşit banii?
-Şefu, ai mei au ieşit, să vedem dacă ies şi ai unităţii!

Cam așa stau lucrile și la calea ferată. Amatorismul, prostia, reaua credinșă și ritmul de melc şi-au dat întâlnire de vreo 20 de ani pe calea ferată şi fac casă bună şi acum. Diletantismul şi incompetența îl fac pe inginerul Gheorghe Panculescu să se răsucească în momânt. Puţini sunt cei care ştiu că simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehnologie inventată în România de inginerul Gheorghe Panculescu. După ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul Gheorghe Panculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri. În 1878, Panculescu revine în ţară pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal. În acea perioadă, inginerul român inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze construcţiile metalice.

Astfel, datorită metodei de montare a şinei pe traverse în spaţiului căii ferate, Panculescu a reuşit să termine lucrarea concesionată în mai puţin de un an, deşi termenul de livrare era de aproape cinci ani. Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Panculescu, cel care avea să devină inspector general al Căilor Ferate Române. Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la montarea caii ferate. În 1879, în casa unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Panculescu şi a fost impresionat de genialitatea invenţiei româneşti. Aici, Gustave Eiffel, care avea să devină celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expoziţia Universală din 1889.

Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea, pe măsură ce se înalța lucrarea. În studiul intitulat "Communication sur les travaux de la tour de 300 m", datat 1887, celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnică inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Panculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara noastră unde s-a născut şi doar o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă, de câţiva ani, numele inginerului Gheorghe Panculescu. În schimb, turnul Eiffel din Paris este construit cu oțel fabricat la Reșița iar pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel scrie: "Made în Reșița-România"!

Ion Teleanu