Se-ntorc tricolorii. Da‘ tot cu Rădoi?

• Tweet

Săptămâna trecută, când olimpicii români medaliați la Tokio au fost decorați la Cotroceni, m-am bucurat că performanța lor s-a bucurat și de prețuirea cuvenită, ca și de o răsplată consistentă.

Sigur, mai bine mai târziu decât niciodată, dar faptul că premiile au fost dublate atât pentru medaliați, cât și pentru ocupanții locurilor 4-6 e un prim semnal că sportul românesc începe să se afle din nou în atenția autorităților, după bilanțul modest de la Olimpiadă. Așteptăm însă analiza promisă de Mihai Covaliu, președintele COSR, care a anunțat că în cazul federaţiilor care nu şi-au îndeplinit obiectivele se vor lua măsuri: "Tocmai de aceea am spus că va fi o perioadă până în 15 septembrie, când se va face o analiză. Şi bineînţeles că vor fi şi lucruri mai puţin plăcute, pe care cei care nu şi-au îndeplinit obiectivele le vor resimţi".

Covaliu, el însuși fost campion olimpic, a mai precizat că, în baza experienței reușite de la canotaj, se are în vedere preluarea modelului și aducerea la cârma altor loturi olimpice a unor antrenori străini, ca italianul Antonio Colamonici. Interesant, dar rămâne să și vedem ce se face și mai ales când!

Până la 15 septembrie însă, iată că de săptămâna viitoare naționala de fotbal a României pornește într-o nouă campanie de calificare, pentru preliminariile Cupei Mondiale din 2022. Cu trei meciuri grele, în 2 septembrie (în Islanda), 5 septembrie acasă (cu Liechtenstein) și 8 septembrie în deplasare (cu Macedonia de Nord)!

O luăm, așadar, de la capăt, cu același selecționer care este Mirel Rădoi și care a anunțat deocamdată convocarea a 23 de jucători dintre cei care evoluează la cluburi străine. Sigur, așteptăm să vedem și pe cine va alege Rădoi din Liga I, dar e clar că selecționerul n-are de gând să demisioneze și că federația merge tot pe mâna lui, în ciuda rateurilor înregistrate și a bilanțului personal dezastruos: din 12 meciuri, 7 înfrângeri, două remize și numai 3 victorii, aceasta fiind cea mai neagră serie a reprezentativei, din ultimii...37 de ani!

Între timp, Rădoi își plimbă colecția de automobile pe la meciurile din campionat, în vreme ce Stoichiță, șeful Comisiei Tehnice a FRF, îi acordă tot creditul în continuare, declarând că soarta tehnicianului depinde tocmai de partidele din această toamnă: "...E o întrebare destul de delicată să mă pronunț înaintea meciurilor respective asupra viitorului lui Rădoi. Mirel își face viitorul singur, cum vrea el. Așa cum îl știți, este un antrenor foarte bun, care știe să își organizeze munca foarte bine și cred că va reuși să șteargă din impresiile lăsate de întâlnirile premergătoare!"

Burleanu tace mâlc, ca de obicei, dar în acest fel nu face decât să reia tactica falimentară cu care a tergiversat demiterile precedenților doi selecționeri, Christoph Daum și Cosmin Contra, de unde și întrebarea legitimă: șeful federației chiar nu înțelege nimic din tot ce s-a întâmplat cu echipa națională în toți acești ani în care el a condus fotbalul românesc?

Voci grele și cum nu se poate mai autorizate, cum sunt cele ale lui Cornel Dinu sau Adrian Porumboiu, au avansat deja propunerea ca la cârma naționalei să fie adus Adrian Mutu, cu experiență substanțială în fotbalul mare, dar nici el nu este luat în calcul de FRF, în ideea de a i se mai acorda o șansă lui Mirel Rădoi. A câta, oare? Și nu cumva fotbalul românesc și-ar merita și el șansa lui?

Horia Alexandrescu
(preluat din Romania literara)