Sarabanda manevrelor murdare

• Tweet

În acest moment, fiecare dintre partidele politice parlamentare încearcă să își pună în aplicare o strategie de maximalizare a câștigurilor înregistrate în alegeri. Și, de cele mai multe ori, observăm că se pun la cale manevre murdare. Care vin în disprețul alegătorilor. Pentru că schimbă, în mod artificial, opțiunile acestora. Mizeria aceasta se întâmplă de la stânga la dreapta. Și de la dreapta la stânga.

PSD încearcă din răsputeri să obțină o majoritate absolută, pentru a-l pune la colț pe președintele Klaus Iohannis. Pentru a-l forța pe acesta să accepte un premier de la PSD. Probabil altul decât Liviu Dragnea. În acest scop, racolează zece parlamentari. Demersurile se îndreaptă în special către PNL. Această operațiune nu este ilegală. În schimb, este profund imorală. Dacă românii au ales într-un anumit fel, oferind o victorie istorică PSD, dar fără a-i da majoritate absolută, etic ar fi ca lucrurile să fie lăsate așa. Dar teama unor manevre făcute de partidele de dreapta și regizate de la Cotroceni este mult prea mare. Pentru a-și securiza rezultatul, Liviu Dragnea a decis declanșarea "operatiunii racolarea".

Această racolare mai are o conotație negativă. Dacă PSD obține majoritate absolută, ALDE poate fi lăsat în ofsaid. Nu în sensul că nu va fi cooptat la guvernare. Dar, în mod cert, în ceea ce privește negocierile pentru programul comun de guvernare și stabilirea algoritmului de împărțire a puterii în Legislativ și în Executiv. Această perspectivă îi dă frisoane lui Călin Popescu Tăriceanu. Și dă apă la moară manevrelor dreptei. Dacă tot trebuie făcută o jonglerie pentru a evita capcanele întinse de Klaus Iohannis, ar trebui ca PSD, împreună cu ALDE, să opteze pentru o dublă operațiune care, în final, nu l-ar leza pe alegător. Care, în final, nu ar schimba opțiunile acestuia. Schema ar fi o mișcare de du-te-vino a parlamentarilor ALDE. Cei mai de încredere parlamentari ALDE, cu acceptul lui Călin Popescu Tăriceanu ar trebui să se transfere, imediat după depunerea jurământului, la PSD. Acesta ar face majoritate absolută și ar putea numi, din rândurile sale, premierul. După instalarea guvernului, pentru a fi corecți până la capăt cu alegătorii, respectivii parlamentari s-ar putea întoarce bine mersi la ALDE și situația anterioară, sub aspectul algoritmului, ar fi restabilită.

Dreapta spectrului politic încearcă din răsputeri să încropească o majoritate. Aceasta nu se poate face decât fie prin racolări masive de parlamentari, fie prin racolarea ALDE. Să ne amintim, că nu a trecut mult timp de atunci, atât președintele Klaus Iohannis, cât și PNL s-au angajat în fața alegătorilor să lupte împotriva traseismului. Și iată-i acum la luptă. Într-o încercare de a tăia tortul puterii altfel decât au hotărât alegătorii, PNL se străduiește din răsputeri să îi facă lui Călin Popescu Tăriceanu un dar otrăvit. Prin oferta de a deveni premier. Și, în viitor, chiar președintele liberalilor reuniți. Nu se știe în ce tabără europeană. În tabăra ALDE? Sau a popularilor? Dar ce mai contează. Dacă pe această cale, a racolărilor și a schimbării majorității așa cum a rezultat ea din opțiunile românilor, va fi alcătuit un guvern al așa-zisei drepte, indiferent cine va fi premier, se va intra într-o spirală devastatoare a conflictelor și chiar a crizelor politice. Majoritatea construită astfel ar fi nu numai subțire, nu numai extrem de eterogenă, ci și fatal contradictorie.

Să stăm puțin și să ne gândim cam ce au în comun și cam ce îi desparte pe principalii protagoniști. PNL în raport cu PMP. PMP în raport cu USR. PNL în raport cu UDMR. UDMR în raport cu PMP. Ar fi o guvernare desfășurată din scandal în scandal. Din cutremur în cutremur. Și, întrucât în epicentru se va afla PNL, el va avea exact finalul istoric pe care l-a avut și PNȚCD, aflat cândva într-o situație asemănătoare. Ca să nu mai vorbim de pericolul intern. După ce foștii liberali au fost canibalizați de foștii democrați, observăm, acum, cum ei au căzut sub ocupație și urmează să fie alungați din propria casă. Eu cred că nu sunt singurul care se gândește la asemenea consecințe. Dacă ar face-o și președintele Klaus Iohannis, ar fi bine. Pentru că atunci s-ar gândi mai degrabă la interesul național decât la interesul personal de a avea "partidul său" care, eventual, i-ar putea asigura încă un mandat.

Sorin Rosca Stanescu