România și Olanda, legături, similitudini și diferențe pe linie securisto-suveranistă

• Tweet

A venit vremea suveraniștilor! Nimeni și nimic nu-i poate opri. În România moda zilei e suveranismul. Flux și reflux. Nationalism versus globalism! Se sparge cumva imperiul (globalism)? Se schimbă lumea?

Săptămâna trecută la București vreo șapte partidulețe, unul mai suveranist decât altul, cu titulaturi bombastice s-au unit într-un Bloc Suveranist Român. Fotografiile de la manifestarea "suveranistă" ne arată niște marginali sau anonimi politici, mulți cam ieșiți la pensie dar cu toții loviți de entuziasmul "suveranist". Vor și ei să salveze țărișoara din ghearele mondialiștilor (Marius Ghilezan - "Suveraniștii vor să lanseze lebăda albă în viitoarea baltă electorală", România liberă, 27/11/2023). A fost prezent Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru de finanțe al Vioricăi Dăncilă care s-a autopropus candidat la președenție, și Viorica Dăncilă, fostul prim ministru a lui Liviu Dragnea, suveranist și el din când în când. Aparent AUR și partidul Dianei Șoșoacă nu fac parte din Blocul Suveranist. Dar, cine știe?, nu e timpul pierdut. Mai sunt vreo șapte luni până la alegerile europarlamentare.
În Olanda rezultatele definitive ale alegerilor generale sunt clare. PVV, Partidul pentru libertate fondat și condus de Gert Wilders, numit astăzi Trump al Olandei, a câștigat majoritatea simplă cu 37 de mandate (din 150). PVV e urmat de PVdA-GL, condus de controversatul în România, Frans Timmermans, un partid de sânga, "laburist-ecologist", care a obținut doar 25 de mandate și de VVD, din care a plecat initial Geert Wilders, partidul "conservator liberal" al prim ministrului Mark Rutte (de 13 ani), care a obținut 24 de mandate și se poziționează deci abia pe locul trei. Mark Rutte și-a prezentat demisia pe 7 iulie 2023 regelui Willem-Alexander care i-a cerut să gestioneze afacerile curente. Alegerile din Olanda trebuiau să aibă loc în 2025, dar cum partidele care compun coaliția nu s-au înțeles au fost declanșate alegeri anticipate. Mark Rutte e în schimb principalul candidat pentru șefia NATO. Olanda e una dinte cele mai disciplinate țări NATO și un servitor la fel de disciplinat în gestionarea capitalurilor americane din Europa.
Ne amintim că înainte de 1989 Mircea Dinescu și Andrei Pleșu îl vizitau des pe ambasadorul Olandei la București, Coenraad Frederik Stork (1988-1993), care, după regimul de la București, îndeplinea și rolul de ambasador NATO. Intelectualii noștri reprezentativi erau de atunci bine orientați (în direcția NATO) de serviciile noastre inteligente deși noi încă mai făceam parte din Pactul de la Varșovia și eram aliații URSS. Într-un interviu pentru Pressone din 07/05/2017 al Codruței Simina, ambasadorul Coen Stork evocă acei ani: "Am fost numit ambasador în România după un mandat de câțiva ani în Cuba, iar când am ajuns aici... trebuie să spun că era mult mai rău decât în Cuba". "Era foarte greu pentru mine să fac contacte - Securitatea păzea casele oamenilor de cultură pe care aș fi vrut să-i vizitez, Mircea Dinescu, Andrei Pleșu. Mă mai chemau de la Ministerul de Externe și mă certau, dar asta nu m-a oprit niciodată... " "Mediul acesta m-a interesat cel mai mult după ce am venit în România". (Coen Stark citat)
Spre surpriza generală, cu ocazia acestor alegeri, în Olanda nu mai puțin de cinci șefi de partide, de la putere și din opoziție, în frunte cu Mark Rutte (56 ani) au decis să se retragă din viața politică. Ce trebuie să înțeleagă românii supărați - că opoziția Olandei la aderarea României în spațiul Schenghen nu se putea face fără acordul hegemonului. La fel cum opoziția Austriei are legătură cu ce dorește Moscova.
Rezultatele alegerilor din Olanda, victoria Partidului pentru Libertate și a lui Gert Wilders au pus pe jar toată Europa. În 2024 vor avea loc alegeri europarlamentare în toate țările UE, iar naționaliștii, populiștii, extremiștii, cei anti-UE, cum vreți să-i numiți, suveraniștii, au toate șansele să formeze o majoritate calificată în noul Parlament European. Poate că obrazniciile (ilegalitățile flagrante!) ale micuței Ursula von der Leyen la fel ca amatorismele, incompetențele de multe ori penibile ale Comisiei Europene, i-au convins pe locuitorii bătrânului continent să pună capăt improvizației UE, în mod democratic, totuși. Asta dacă nu cumva hegemonul are un plan cu Europa pe care încă nu-l cunoaștem.
Pe 3 decembrie va avea loc la Florența un miting al suveraniștilor din Europa. Și-au anunțat deja prezența partidul lui Mateo Salvini, Lega și Le Rassemblement Național (RN) din Franța, partidul lui Marine Le Pen, care va fi reprezentat de Jordan Bardella, președinte RN, partenerul de viață al unei nepoate a lui Jean Marie Le Pen, fondatorul fostului Front Național. Dar, partidul Georgiei Meloni, prim ministru, Fratelli d'Italia, care guvernează împreună cu Lega și Forza Italia, nu va participa la întâlnirea publică de la Florența. Va fi prezent în schimb noua mare vedetă a politicii europene Gert Wilders împreună cu reprezentanți ai Partidului pentru Libertate (PVV) din Olanda. Nu va fi prezent, foarte probabil nici PiS polonez și nici Victor Orban și FIDESZ-ul său. Asta după informațiile pe care le avem acum. Nu e clar dacă AUR și George Simion vor fi prezenți.
De altfel toate aceste formațiuni politice suveraniste, naționaliste numite abuziv extremiste nu votează nici în Parlamentul European întotdeauna împreună și fac parte din grupuri diferite. La fel ca la București cu ocazia formării Blocului Suveranist Român nici la Florența noul curent politic din Europa nu se va prezenta unitar.
Partidele suveraniste din Europa par a se împărți între cele guvernamentale și cele care rămân etern în opoziție. Olandezul Gert Wilders, deși a câștigat alegerile din Olanda, nu pare capabil să formeze o majoritate în Parlament. Mai rămâne să ne întrebăm dacă AUR va deveni un partid guvernamental sau va rămâne veșnic în opoziție?

Petru Romoșan