Refuzul lui Klaus Iohannis

• Tweet

Președintele Klaus Iohannis refuză o dezbatere pe tema viitorului României în Uniunea Europeană. Cu obstinație. El consideră că poate să decidă de unul singur. Să se substituie Parlamentului. Partidelor politice. Societății civile. Cetățenilor României. Și să plece la întâlnirea cu conducătorii Europei cu propriul plan în buzunar. Sau cu niciun plan.

Până și Jean-Claude Juncker a afirmat în mod explicit că, înainte ca liderii Uniunii Europene să ia o decizie asupra uneia dintre cele cinci proiecții de viitor, aceștia trebuie să organizeze dezbateri interne. În Uniunea Europeană, este de neconceput ca un șef de stat să se comporte ca un haiduc. Adică, fără a se consulta cu nimeni, să se erijeze de unul singur în țară și în popor. România are dreptul să opteze pentru una dintre cele cinci soluții propuse de Juncker. România are dreptul să avanseze ea însăși o formulă. România are dreptul și are posibilitatea de a se înțelege, în prealabil, cu alte state, pentru a susține împreună o soluție convenabilă. România are, în fine, dreptul să refuze o Europă cu mai multe viteze.

Mai multe state foste comuniste, care nu au cum să facă parte din epicentrul Uniunii Europene, întrucât, decenii la rând, și nu în vina lor, economia și dezvoltarea în general au stagnat, s-au aliat cândva pentru a se sutine reciproc în efortul de integrare în Uniunea Europeană. Sub numele de statele de la Visegrad. Legăturile politice dintre acestea au rezistat în timp. Iar astăzi, din nou, cea mai mare provocare UE le găsește solidare. Împreună, fiecare dintre ele, va fi mai puternic și împreună își vor putea negocia un viitor mai bun. Sunt tot mai multe voci în România care insistă ca și Bucureștiul să se integreze statelor de la Visegrad. Dar, pentru a se ajunge acolo, este necesară o dezbatere.

La fel cum o dezbatere este indispensabilă în general. Președintele Klaus Iohannis nu poate merge la summit-ul de la Roma fără un mandat din partea Parlamentului. Un mandat, până la urmă, acordat de români. În urma unor dezbateri responsabile. Dacă pleacă la Roma fără un madat, președintele Klaus Iohannis nu are legitimitate. Nu are, în spate, un suport politic cât de cât consistent pentru ca, indiferent ce angajament își ia acolo, să îl poată și respecta.
În plan extern, situația se precipită. Statele din nucleul dur s-au întâlnit deja în Franța și a avut loc o primă negociere care prefigurează varianta Europei cu mai multe viteze. România a stat pe tușă. Și rămâne pe tușă în continuare.

În aceste condiții, dacă președintele Klaus Iohannis refuză și în continuare solicitarea majorității parlamentare de organizare a unor dezbateri pe tema viitorului nostru în Uniunea Europeană, există posibilitatea ca legislativul însuși să organizeze o asemenea dezbatere. Cu sau fără președinte. Și să adopte o hotărâre. Iar hotărârea să reprezinte, pentru domnul Klaus Iohannis, un mandat imperativ.

Sorin Rosca Stanescu