Războiul împotriva lui Donald Trump

• Tweet

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, este supus unei investigații a procurorilor federali. Și nu sunt orice fel de procurori. Ci cei mai experimentați. În anchete sensibile. Care pot schimba soarta Americii. Și a lumii. Iar în spatele acestora se află o bună parte a congresmanilor și întreg Partidul Democrat. Ce se cercetează? Legăturile lui Trump cu Putin. Nu este exclusă o suspendare.

Ne aducem cu toții aminte despte Watergate. Unul dintre cei mai proeminenți președinți ai Statelor Unite și-a rupt gâtul. Pentru că oameni ai serviciului secret i-au spionat, în favoarea lui, pe adversarii politici. Și au fost prinși cu mâța în sac. Chiar de către presă. După care, a urmat o anchetă a procurorilor. Și demisia președintelui Statelor Unite. Oare se repetă istoria? Opinia publică, în special cea din Statele Unite, este extrem de sensibilă atunci când vine vorba despre Rusia lui Vladimir Putin. O Rusie care nu mai este la fel de slabă cum a fost atunci când istoria și-a luat o pauză de aproape 20 de ani după căderea Zidului Berlinului. Supremația Statelor Unite, absolută după anii 90, când lumea devenise unipolară, este, astăzi, amenințată din toate direcțiile. Iar una dintre amenințări vine de la Moscova. De aceea, cetățenii americani se inflamează la maximum atunci când află că Donald Trump ar fi putut câștiga alegerile cu sprijinul secret al liderului de la Moscova.

Concret, ancheta care s-a pus în mișcare, puternic susținută de presa anti-Trump, vizează modul în care staff-ul său de campanie a colaborat, în perioada alegerilor, cu autoritățile de la Moscova și ipoteticele înțelegeri între liderul Federației Ruse, Vladimir Puțin, și candidatul prezidențial, Donald Trump, privind deschiderea unui canal direct de comunicare. Care să evite, în viitor, atunci când Donald Trump ar fi câștigat președinția Statelor Unite, birocrația oficială. În ce direcție se poate dezvolta ancheta? Adversarii politici ai lui Donald Trump au insistat, atât în timpul campaniei, cât și după, asupra unor legături de natură financiară dezvoltate între Moscova și staff-ul de campanie electorală al viitorului președinte american. Acuzația este că, pe căi oculte, Donald Trump ar fi primit bani de la Vladimir Putin. Ei bine, această presupusă crimă electorală nu a fost în niciun fel dovedită vreodată. Următoarea acuzație se referă la o susținere a lui Trump de către Moscova, în baza unui sofisticat asalt pe rețelele electronice. Nici asta nu s-a dovedit a fi reală. Și, în fine, acum a căzut bomba. Investigația, făcută de această dată de procurori și nu de jurnaliști, se referă la așa-numita linie roșie de contact, la vârf, între cei doi lideri.

Să admitem că așa stau lucrurile. Să convenim împreună asupra faptului că, într-adevăr, în timpul campaniei electorale, au avut loc contacte între membrii staff-ului lui Trump și oficiali ruși, în scopul de a deschide, ulterior, după ce Trump câștigă alegerile, un canal privilegiat de dialog între cei doi lideri. Prin ocolirea, practic, a Departamentului de Stat și a întregului aparat birocratic al externelor. Și dacă ar fi așa, până la urmă ce este grav în asta? De ce trebuie pus la zid Donald Trump? Toți oamenii interesați de istoria recentă au citit, cel puțin așa presupun eu, memoriile lui Henry Kissinger. Acesta a condus, mult timp și în ani foarte complicați, ai Războiului Rece, diplomația americană. Atunci când soarta lumii a fost pe muchie de cuțit, când s-a declanșat criza rachetelor amplasate în Cuba și când planeta a fost la un pas de declanșarea unui război atomic între cele două superputeri, Statele Unite și Rusia, la care ar fi participat, inevitabil, toți aliații acestora, un asemenea canal de comunicații, direct, prin funcționarea unui fir roșu Washington-Moscova, a salvat practic omenirea de la dispariție. Printr-un dialog direct, nesofisticat, nealterat de către diplomați și alți "tehnicieni" ai politicii externe, cei doi lideri ai lumii, Kennedy și Hrușciov, au negociat, s-au târguit și au căzut la o înțelegere. Sovieticii și-au retras armamentul nuclear din Cuba, iar America a acceptat la schimb, este drept, în secret, o serie de concesii făcute Moscovei. Probabil că, dacă nu ar fi existat atunci această linie roșie, nu ar mai fi existat nimic.

Nimănui nu i-a dat prin cap să îl pună sub anchetă pe președintele Statelor Unite de atunci sau pe alți președinți, care și ei au utilizat, de câte ori a fost necesar, asemenea căi directe de comunicare cu liderii de la Moscova. Iar contacte de acest fel au fost numeroase și au marcat mai multe administrații prezidențiale, așa cum reiese din excepționalele memorii publicate de Henry Kissinger. Unul dintre artizanii firului roșu. Prin urmare, dacă cei mai temuți procurori ai Statelor Unite, așa cum reiese din biografia lor, s-au unit pentru a-l ancheta pe Donald Trump, rezultă că, în intimitatea investigației, se urmărește altceva. Ceva mai mult decât un simplu dialog sau chiar un proiect comun elaborat în timpul campaniei electorale de către staff-ul lui Donald Trump și lideri de la Moscova. Ce ar putea fi, în definitiv, acel ceva care să facă diferența dintre un demers în definitiv normal, practicat și altădată, în trecut, de președinții Statelor Unite, și o încălcare a legilor federale? Acel altceva nu ar putea fi decât o posibilă scurgere de informații ultrasecrete dinspre Washington spre Moscova din inițiativa lui Donald Trump.

Numai că, la acea dată a contactelor încriminate, Donald Trump era un simplu candidat și, în această calitate, nu avea acces la secretele de primă mărime ale statului american. Dar poate, în schimbul sprijinului pentru obținerea mandatului prezidențial, el ar fi convenit cu Kremlinul ca, ulterior, atunci când urma să vină în Biroul Oval, să îi ofere lui Vladimir Putin informații din categoria secretelor de stat. Această ipoteză, transformată în pistă de anchetă de către procurori, este cel puțin halucinantă. Greu de imaginat și imposibil de crezut că Donald Trump, după venirea sa la Casa Albă, le-ar fi vândut rușilor informații. Sau că ar avea cu Vladimir Putin înțelegeri secrete. Nu unele oarecare, ci înțelegeri secrete care pun în pericol securitatea Statelor Unite. Din acest motiv, în ciuda mușchilor pe care adversarii îi arată în raport cu administrația Putin, eu cred - și ca mine sunt mulți alții - că această anchetă declanșată împotriva președintelui Statelor Unite este doar o armă propagandistică a adversarilor săi politici care, din nefericire, este, iată, mânuită de procurori de prestigiu. Care ar trebui să stea cu totul și cu totul în afara bătăliilor politice. Atât la ei, cât și la noi.

Sorin Rosca Stanescu