Războiul şi inflaţia lovesc împreună?

• Tweet

Luni şi marţi, în dezbaterile publice de la noi, a crescut îngrijorarea legată de starea de război din Ucraina, ce ar pune în pericol atât preţurile de consum, cât şi economisirile populaţiei păstrate în depozite bancare. Unii analişti s-au referit la prognozele BNR, care ar fi depăşite, pentru că inflaţia care va lovi împreună cu alte efecte ale războiului va fi mult mai mare decât cea previzionată. Alţii, au invocat ceea ce ei au numit „o criză de euro" : casele de schimb ori nu-şi vindeau valuta, ori au cerut preţuri cu mult mai mari decât cursurile comunicate de banca centrală. De aici şi concluzia, pripită, că ar fi probleme cu depozitele din bănci.

Când a început războiul, la jumătatea săptămânii trecute, inflaţia... era aici. Şi, până acum, nu există motive care să implice războiul în dinamica inflaţiei. Ar putea să intevină astfel de motive, în viitorul apropiat, având în vedere ponderea Rusiei în oferta de produse energetice şi a Ucrainei în cea de legume, dar acum nu sunt astfel de date care să impună o schimbare a prognozei BNR. Nici în cazul sancţiunilor economice şi financiare aplicate Rusiei, care ar putea să provoace unele daune şi ţărilor din UE prin efectul de bumerang, nu pot fi decupate la această oră influenţe de natură inflaţionistă.

Într-un alt plan, legat de temerile exprimate public potrivit cărora, dacă războiul şi inflaţia vor lovi împreună şi se vor alimenta reciproc, primele afectate vor fi depozitele populaţiei din bănci, această suspiciune nu are niciun suport real. Absolut niciunul! Nici atitudinea caselor de schimb, care au văzut o sursă suplimentară de câştig într-un moment în care li s-a părut că ar putea interveni o cerere mare de valută, nu are cum să fie un astfel de suport.

Evenimentele recente, multe complexe şi complicate, găsesc sistemul bancar al României pregătit o sută la sută să le facă faţă. Concret, din decembrie 1989 şi până azi, timp de peste 31 de ani, niciodată băncile din România nu au avut indicatorii de solvabilitate, de lichiditate, de stabilitate, de acoperire a provizioanelor de risc într-o poziţie mai bună ca în acest an. Voi detalia.

Expunerile băncilor rămâneşti, inclusiv cele cu capital străin, în relaţii cu băncile din Rusia şi din Ucraina, sunt nesemnificative şi sunt pe deplin gestionabile. Desigur, starea de război din aproprierea graniţelor ar putea alimenta gesturi emoţionale de felul celor cu care băncile s-au confruntat în primăvara lui 2020, când pandemia a împins câţiva depunători, dintre cei cu sume mari, să-şi retragă banii din depozite şi să-i „adăpostească" în căsuţele de valori, tot din bănci. După câteva săptămâni, când s-au convins că s-au speriat degeaba, au revenit cu banii în depozite.

Acum istoria s-ar putea să nu se mai repete. Dacă, totuşi, s-ar repeta, băncile sunt pregătite să susţină retrageri dintre cele mai mari. Când, în anii 1990 unele bănci au avut de făcut faţă unor zvonuri că ar fi ajuns în încetare de plăţi, determinând panică şi tendinţe de retrageri masive, la ghişeele bancare au apărut grămezi mari de bancnote care i-au făcut pe cei de la cozi să renunţe la retrageri. Acum e o altă epocă. De acei ani ne despart o revoluţie informatică... o revoluţie digitală. Desigur, numerarul nu a ieşit din rol, mai vin oameni la ghişee, dar tot mai multe operaţiuni bancare se fac pe cale electronică. Clienţii băncilor, cei mai mulţi dintre ei, înţeleg mai bine realitatea şi nu se mai lasă amăgiţi.

În acelaşi timp, documentele BNR, care sunt publice, contribuie la înţelegerea exactă a realităţii din bănci. Raportul de stabilitate financiară, publicat în decembrie 2021, plecând de la o analiză detaliată a bilanţurilor băncilor şi de la analize punctuale, inclusiv de la teste de stres, concluziona că starea lichidităţii din sistemul bancar este foarte bună! De atunci, din decembrie şi până la sfârsitul lui februarie, această realitate nu s-a schimbat. Este şi concluzia Direcţiei de Supraveghere, care a activat mecanismul de monitorizare zilnică a lichidităţii. Aici, la Supraveghere, este analizat un indicator nereglementat - Indicatorul de Lichiditate Imediată - care ajută la cunoaşterea realităţii clipă de clipă. Mai departe, analizele Direcţiei de Politică Monetară, care sintetizează toate aceste informaţii şi le compară cu datele proprii, relevă aceeşi concluzie. Lichiditatea din băncile româneşti se situează cu mult peste media întregului sistem bancar din Uniunea Europeană.

Desigur, Direcţia de Politică Monetară extinde analiza în viitor. Războiul a început şi lumea întreagă este afectată. Flancul estic european, regiune din care facem şi noi parte, are motive speciale să fie în alertă, starea de război din Ucraina inflamând-se în aproprierea graniţelor noastre. Iar războiul, inevitabil, vine să amplifice incertitudinile, vulnerabilităţile şi riscurile ce s-au înmulţit într-o etapă istorică în care am văzut, începând din primăvara lui 2020, cum pandemia, criza economică şi criza relaţiilor sociale, lovind toate trei deodată, au produs o breşă în imunitatea economiei globale. Apoi, din ianuarie 2021, celor trei turbulenţe li s-a mai adăugat una, poate cea mai gravă, cea legată de resursele energetice ale planetei. De aici criza energiei - o criză globală, care a aprins inflaţia globală. Şi acum, războiul !

Adrian Vasilescu