Războiul clauzei „Pasarelă"

• Tweet

De năzbâtia asta ați auzit? Dacă nu ați auzit, vă spun eu ce înseamnă. Este o invenție a Uniunii Europene. Unde regula de bază este a adoptării deciziilor importante în unanimitate de către statele membre. Dar unanimitatea nu mai ține. Sunt prea multe state membre. Și oricare dintre ele poate șantaja utilizând dreptul de veto. Așa că această clauză a unanimității trebuie făcută praf. Dar cum să o faci praf? Într-un singur fel: votând pentru desființarea ei. Numai că și acest vot e în unanimitate. Aceasta este clauza tip „Pasarelă".

Urmează două zile de foc. În care se întrunește Consiliul UE. În 23 și 24 iunie. Deci joi și vineri. Se va discuta fix modificarea clauzei tip „Pasarelă". Regula unanimității înlocuită, cel puțin în chestuni legate de politica externă, printr-o regulă a majorității. O majoritate reprezentând 65% din populația Uniunii Europene. Deci deciziile, în linii mari, ar urma să fie votate în acest scenariu de către 20 dintre statele membre UE. Este un adevărat cerc vicios. Ca să fiu mai exact, în acest moment, în mod cert, un stat se pune de-a curmezișul renunțării la unanimitate. Și astfel se naște clauza tip „Pasarelă". Statul respectiv este Ungaria. Ungaria a obținut tot ce și-a propus legat de importul de energie din Federația Rusă. Este excepția care confirmă regula. Ca să fie exceptată Ungaria, Viktor Orban a amenințat cu exercitarea dreptului de veto. Nu s-ar fi putut lua nicio măsură împotriva Federației Ruse, dacă Ungaria nu ar fi cedat. Iar Ungaria a cedat din simplul motiv că a fost exceptată. Numai că, în continuare, Ungaria își forțează norocul. Întrucât mai marii Europei s-au supărat că alegerile au fost câștigate de Viktor Orban și nu de cine doreau ei, s-a adoptat în pripă decizia de a fi eliminată din rândul statelor care primesc bani pentru a combate efectele crizei și pentru a-și accelera dezvoltarea. Iar acum Budapesta se răzbună. Și, întrucât regula unanimității nu poate fi limitată decât tot printr-un vot în unanimitate, Viktor Orban șantajează Uniunea Europeană, anunțând că nu va vota pentru modificarea acestei reguli. Și astfel ne vom plasa peste câteva zile într-un plin cerc vicios.

În realitate, obiectiv vorbind, Uniunea Europeană a crescut prea mult. Are mulți membri ale căror interese sunt diferite și uneori chiar divergente. Mai cu seamă în ceea ce privește politica externă. Devine din ce în ce mai greu să se obțină unanimitatea. Fără a adopta decizii, UE rămâne în poziție de șpagat. Încremenită în proiect. Este la mintea cocoșului că această regulă trebuie schimbată. Mai ales în perspectiva în care, la aderare, mai există șase candidate, plus două, ultimele fiind Ucraina și Republica Moldova.

Care este interesul României? Aparent, interesul Bucureștiului este să se conformeze intențiilor deja anunțate de Ursula von der Leyen. Pulverizarea regulii majorității. În aceste condiții, Republica Moldova are șanse mai mari de a fi primită în UE. Iar România s-ar putea manifesta din nou ca un partener disciplinat al Uniunii. Unii ar spune, dacă sunt răutăcioși, ca un stat yesman. Ai cărui reprezentanți fac tot ce li se cere. Și, desigur, conformându-se, România va fi inițial recompensată. Pe termen mediu și lung însă, trecerea la un vot al majorității și imposibilitatea Bucureștiului de a-și exercita în viitor dreptul de veto poate fi profund dăunător. Pentru că cine știe? Poate ne vine și nouă într-o bună zi mintea la cap. Poate într-o bună zi vom avea și noi conducători, care vor dori să se facă luntre și punte pentru valorificarea virtuților suveranității naționale. Pentru promovarea interesului național. Și atunci noi nu vom mai tolera să rămânem într-un statut de colonie. Viitorii conducători poate nu vor mai accepta să fie simpli guvernatori. Și ni se va da în cap cu ce? Cu noua regulă a majorității.

Sorin Rosca Stanescu