Proștii noștri cei de toate zilele

• Tweet

Sunt multe boli pe lumea asta, dar e una pe care nu o poata vindeca nimic - prostia. Ea este susținută de jegul sufletesc din interiorul cuiva, nu doar de IQ-ul scăzut. E ca defecația. La interval trebuie să elimini lestul. Așa se vede jegul, mizeria sufletească care sălășluiește în cineva. Așa aflăm cine e prost de-a binelea. Dacă tace și se privește în oglindă, și o face des, nu prea afli că ai de a face cu un prost.

Trebuie să scoată ceva pe gură față de terți, sau - mai nou - sa scrie pe fb. Noroc că se exteriorizează des. Prostia se manifestă in tot felul de imprejurări, mai ales cînd nu te aștepți. Dai peste ea prin toate colțurile. Nu e chiar o raritate. Apare ca igrasia, ca insectele care au invadat bucătăria, ca ploile toamna. Prostul detestă sa fie ignorat, vrea să se afirme, să zică și el ceva. Se afișează cu prostia lui cum ar purta o decorație. E mîndru pe cît e de prost.

Prostul ia neapărat atitudine. De pilda azi am avut recent de a face cu doi proști. Pînă la sfirșitul zilei mai intilnesc citeva zeci la telefon, pe strada, on-line. Așa am eu noroc. Am primit pe corespondența blogului două mesaje cu sens contrar pentru un editorial postat zilele trecute despre alegerile prezidentiale. Unul mă înjură birjerește că m-aș fi vîndut PSD-ului. Altul mă injură idem pentru că țin cu Iohannis. Ambele reactii sunt venite pentru acelasi text. Rămîi crucit, pentru același text, e cam mult. De fapt e simplu - amindoi sunt niște proști. Nu știu sa citeasca un text, sunt analfabeti funcțional. Dacă citesc un text nu înteleg nimic. Dar rămine fiecare cu indignarea, cu veninul, cu balele de la gură.

Am talentul neprețuit de a mă pune rău toată lumea. Cu fanaticii de stînga și cu cei de dreapta, cu fanaticii PSD și cu fanaticii PNL (și ei ma înjură cînd le vine) . Ca și cu cei ai lui Iohannis, bre, că și el are proști în clientela lui. E multă prostie aici, nu doar fanatism. Oricum fanatismul e o formă gravă de prostie, nu doar de intoleranță.

Destui nu știu să se exprime corect, au deficiențe serioase de logică și informație. Mai stau rău și cu gramatica și vocabularul. Așa că exprimarea lor se rezumă la înjurături, eventual la hăhăhăhă. Reacționează pe baza principiului - ba pe-a mă-tii! Sunt, dincolo de asta, prizonierii partidului, ideologiei, șefului venerat. Trăiesc în adorația idolilor lor politici și nu admit o punere in discuție a favoriților lor. Sigur destui sunt puși contra cost să te înjure. Cred că te pot intimida, că te pot determina să renunți. Unii pur și simplu se răcoresc. Dacă tu ai zis ceva de idolul lui, îți zice și el vreo două de mamă. Asta ca să se gudure pe lîngă un șef, să-i arate ce breaz e, și cum apără el cauza cu pieptul.

Alt caz e cînd îl ceartă nevasta că nu duce gunoiul. Sau cind e supărat că i-a venit acasă copila cu burta la gura. Atunci năvălește pe fb si te face albie de porci ca și cum tu ai pompat la fie-sa. Se mai afisează cînd e in șomaj și nu il angajează nimeni de un an. Frustrarea dă o proporție mare de prosti care apar pe fb. Cocktail-ul Molotov al acestei relatii extrem de simandicoase este dat de anonimat & prostie. In acest caz se transformă în ticăloșie. Fără masca pseudonimului, prostul nu ar avea curaj nici sa ridice privirea de jos. Dar așa, ascuns în multime, anonim, te injura de mamă fără grijă.

Lașitatea este și ea o trăsătură a prostiei. Prostul se răcoreste on-line pentru toate eșecurile. De exemplu pentru că a ajuns un ratat. Pentru ca nu a răzbit in viata. Pentru că este dintotdeauna un amărît fumător de chiștoace strînse de pe jos. Ca orice chiștoc destinul lui este să fie aruncat la gunoi. In prostia lui, pricepe totuși că e un nimeni cu N mare și că face umbră pămîntului degeaba.CV-ul lui e o pagină albă. Obsesia lui este să se ia de unul si de altul ca să trăiasca citeva ceasuri cu impresia că ar conta și e și el cineva. Terapia asta ii cere să facă mizerii la adăpostul anonimatului. Pentru el prostia e modul tipic de existență, felul în care-și petrece tot timpul. Cît i-a mai rămas...

Stelian Tanase