Presa, inamicul numărul unu al mai marilor lumii

• Tweet

Un nou scandal de proporții a fost generat în Statele Unite. Inițial, acest scandal l-a vizat pe președintele Joe Biden. Apoi s-a extins și în ceea ce-l privește pe rivalul său, Donald Trump. Tema este una și aceeași: tentativele de manipulare a opiniei publice prin intermediul presei. La o analiză mai atentă însă, vedem că de fapt libertatea presei se încearcă a fi sacrificată de către politicieni pe întreg mapamondul.

Mai mulți jurnaliști au mărturisit în aceste zile faptul că stafful lui Joe Biden, mai ales după dezastroasa confruntare a acestuia cu Donald Trump, a încercat să influențeze opinia publică în mod incorect, prin intermediul presei. Concret, unor solicitări cât se poate de firești de interviuri pe marginea dificultăților din ce în ce mai vizibile cu care se confruntă Joe Biden din cauza vârstei și stării sănătății sale, li s-a răspuns în mod condiționat. Jurnaliștilor le-au fost prezentate temele pe care Joe Biden era dispus să le abordeze, întrebările la care era dispus să răspundă, iar acceptarea interviurilor a fost condiționată de alegerea unor întrebări la care Biden urma să răspundă și de indicarea expresă a acestora. Ceea ce înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât faptul că interviul respectiv era condiționat de posibilitatea celui intervievat de a alege în prealabil temele, de a-și pregăti răspunsurile și de a transforma jurnalistul într-o simplă portavoce. Într-o formă mai mult sau mai puțin brutală, Joe Biden încerca astfel să-și ia auto-interviuri, evitând cu obstinație întrebările incomode, la care răspunsurile sincere erau greu sau imposibil de dat. Nu s-a stins bine acest scandal că, iată, a izbucnit un altul având aceeași temă.

Alți jurnaliști, de la alte case de presă din Statele Unite, au relatat că și ei au fost condiționați într-un mod asemănător, ceva mai laminat, nu la fel de brutal, de către stafful lui Donald Trump. Și nu iese nici aici fum, dacă nu s-a făcut foc. Ce jurnalist și-ar permite, în numele televiziunii sau ziarului pe care-l reprezintă, să mintă aducând asemenea acuzații grave unui președinte în exercițiu sau unui fost și probabil viitor președinte? Nu am niciun fel de îndoială că toate aceste acuzații, care acum curg în Statele Unite, pot fi probate prin intermediul dialogurilor care s-au desfășurat pe e-mail sau telefonic. Asistăm în mod clar la o formă de agresiune împotriva presei, care îl are finalmente drept țintă pe cetățean. Cetățeanul trebuie să afle doar anumite lucruri și sub nicio formă nu trebuie lăsat să obțină informații incomode pentru cei care exercită puterea la nivelul Executivului sau din opoziție. Din această perspectivă, lumea liberă se transformă în mod dramatic în „așa-zisa lume liberă".

În lumea bipolară în care trăim, începând din momentul în care la Los Angeles puterea globală a fost împărțită de Joe Biden și de Xi Jinping între Statele Unite și China, această practică a manipulării presei iată s-a generalizat. Până acum ne-am obișnuit să vedem și să condamnăm cu vehemență cenzurarea brutală a presei din statele cu regimuri totalitare, arestarea și uciderea unor jurnaliști, ultimele și cele mai elocvente exemple fiind furnizate de acțiunile criminale ale lui Vladimir Putin. Din această perspectivă au apărut relatări, rapoarte și luări de poziții asumate nu numai de presa din întreaga lume, care încerca să fie liberă, ci și de partidele politice și guvernele din statele occidentale. De acum încolo însă, când vedem ceea ce se întâmplă în Statele Unite, ca să nu mai vorbim despre ceea ce se întâmplă în alte state democratice, cum e de pildă România, cum mai putem stabili în mod corect o linie de demarcație între ceea ce înseamnă reprimarea libertății de expresie în Occident și în lumea non-occidentală? Singurele diferențe specifice mai sunt reprezentate doar de modul ostentativ și brutal utilizat în statele non-occidentale în raport cu presa și modul mascat, viclean, dar în definitiv la fel de ticălos practicat în statele care pretind că sunt democratice.

Este un moment de răscruce , declanșat de dezbaterea care are acum loc în Statele Unite, în care presa din întreaga lume, pentru a se apăra și pentru a apăra dreptul cetățenilor la informații necenzurate, are obligația de a se solidariza și de a utiliza toate mijloacele specifice de luptă pe care cea de-a patra putere în stat le are la dispoziție. Victime ale cenzurii sunt, atenție, atât jurnaliștii bătuți sau uciși, cât și jurnaliștii condiționați și înșelați.

Sorin Roșca Stănescu