Președintele declară război Curții Constituționale

• Tweet

Declarația președintelui Klaus Iohannis legată de Legile Justiției are mai multe conotații. 1). Îi cheamă la luptă pe #Rezist. În stradă. 2). Atacă frontal, din nou, majoritatea parlamentară. 3). Jignește profund asociațiile magistraților. 4). Deschide un adevărat război împotriva Curții Constituționale a României. Ultima mi se pare cea mai importantă.

Niciodată până în prezent un președinte al României nu a mai provocat într-un mod asemănător Curtea Constituțională a României. Klaus Iohannis retrimite la CCR Legile Justiției, care au mai fost de două ori analizate de această instituție. Înseamnă că nu dă doi bani pe competența și buna credință a judecătorilor CCR. Înseamnă că le arată pisica. Și, înainte, le bate obrazul. Într-o manieră care, tradusă, sună cam așa: „Măi băieți, mai citiți o dată textele. Nu observați că legile ieșite din Parlament calcă în picioare normele europene, statul de drept și, implicit, Constituția? Revizuiți-vă punctul de vedere. Dar nu urgent".

Am încheiat traducerea de mai sus a mesajului prezidențial în mod intenționat cu o propoziție prin care i se sugerează Curții să se grăbească foarte încet. Și, tot președintele, ne spune și de ce. Pentru a aștepta punctul de vedere al Comisiei de la Veneția. Care, vă spun eu, în cunoștință de cauză, nu va sosi decât la toamnă. Președintele mai dorește o cooperare între CCR și Comisia de la Veneția, pe care pretinde că o sesizează. Să explicăm această „subtilitate".

Comisia de la Veneția, e bine să ne amintim, a fost sesizată de curând de către Parlamentul European. Care, alarmat de sesizările formulate de PNL, a decis, chiar în unanimitate, să verifice respectivele semnale de alarmă, apelând la aceasă instituție independentă, înființată însă tocmai pentru asemenea situații de către UE. În aceste condiții, președintele României s-a gândit pe ultima sută de metri că ar fi bine să fure cumva startul. Și să anunțe că face el, ceea ce de fapt au făcut alții.

Carevasăzică avem o Curte Constituțională, care a analizat de două ori legile votate în Parlament, a sugerat câteva modificări, care s-au și făcut și căreia președintele îi cere să mai cerceteze o dată. Din punct de vedere prezidențial, CCR a rămas repetentă și n-are altceva de făcut decât să urmeze încă un ciclu și să mai dea examenul o dată. În același timp, CCR, instituție suverană a României, este trimisă la meditator. Iar meditatorul este Comisia de la Veneția, care nu poate face altceva decât să emită recomandări neobligatorii pentru statele membre. Aceasta este a doua mare jignire prin care Klaus Iohannis deschide războiul împotriva CCR.

Există însă, în subtext, și o amenințare directă la adresa CCR. În preambulul discursului său, filmat de echipa electorală de la Cotroceni și în care este folosit în mod intenționat gros-planul, pentru ca Iohanis să pară mai aproape de telespectatori, el reamintește momentul marilor demonstrații, care au urmat Ordonanței numărul 13, tot referitoare la Justiție, mulțumindu-le încă o dată celor prezenți atunci. Ca să traduc, le mulțumește cetățenilor cu adevărat responsabili, în mijlocul cărora a defilat el însuși în geacă roșie și în calitate de președinte al României împotriva Guvernului României. Să traduc din nou spusele lui Iohannis. Dacă CCR nu se conformează, vor avea loc din nou demonstrații. Și împotriva cui se vor ridica radicalii liberi? Împotriva CCR.

Pentru că, din perspectiva lui Klaus Iohannis, numai CCR mai poate face ceva și, dacă nu face, trebuie expus oprobiului public. Este cel mai periculos semnal pe care Klaus Iohannis l-a dat vreodată. Un semnal de luptă descreierată pentru putere. După ce trei ani s-a plimbat, după ce și-a compromis singur șansele de a prelua pentru doi ani jumate și încă doi ani jumate președinția Consiliului Europei, Klaus Iohannis încearcă disperat să se reînscrie în cursa internă pentru un al doilea mandat. Și nu are altă șansă, crede el, decât să dezbine și să radicalizeze țara.

Sorin Rosca Stănescu