Prăbușirea burselor mondiale explicată pe scurt

• Tweet

Toți investitorii au avut niște ultime zile de coșmar: acțiunile care ar trebui să crească constant și să fie investiții sigure au avut cea mai mare cădere de la pandemie încoace.

Dow Jones a scăzut cu 2,7%, S&P 500 a scăzut cu 4,1%, iar Nasdaq s-a scufundat cu 6,3%, toate într-o singură zi. Indicele paneuropean Stoxx a scăzut doar cu 1,5 la sută, crescând de la o scădere puternică de mai devreme în cursul zilei de luni. Acțiunile din Taiwan, Hong Kong și Coreea de Sud au scăzut și mai mult. Acțiunile Apple au scăzut cu 10%, Nvidia cu 12%, Bitcoin cu 20% în ultima săptămână. Indicele bursier de referință japonez Nikkei 225 a scăzut cu 12,4%, cea mai mare scădere de o zi, mai mare decât scăderea din timpul prăbușirii lunii negre din octombrie 1987. S-au pierdut aproximativ 6,4 trilioane de dolari. Între timp, acțiunile pentru companiile de armament Lockheed Martin și RTX au fost în creștere mare ultimele săptămâni, scăzând cu mai puțin de 1% în urma panicii de ieri. De ce s-a prăbușit bursa globală și cine este de vină?

Este adevărat că economiile G7 sunt în declin oricum, dar colapsul economic de ieri a început în Japonia. Nikkei 225 a scăzut atât de tare în urma deciziei Băncii Japoniei de a crește ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, inversând 20 de ani de rate sub zero. Deoarece ratele din SUA au crescut enorm în ultimii doi ani, marii investitori din bursa americană au împrumutat bani ieftini în Japonia pentru a-i investi în acțiuni din SUA. Astfel, după ce yenul a crescut, investitorii din SUA au trebuit să-și vândă acțiunile pentru a-și putea plăti ratele din Japonia.

Răspunsul brusc al pieței globale este declanșat și de raportul referitor la piața de muncă din SUA prezentat vineri. Acesta arată că rata șomajului a crescut la 4,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, și doar 114.000 de locuri de muncă au fost adăugate în loc de aproximativ 175.000 care fuseseră prognozate, adâncind temerile că economia americană va încetini brusc. Astfel, marii economiști dau vina pe banca centrală americană pentru întețirea crizei: știind că acest raport va fi publicat, rata dobânzilor ar fi trebuit să fie redusă înainte de publicarea acestuia.

Frica referitoare la un război extins în Orientul Mijlociu (din ce în ce mai probabil pe zi ce trece) și implicarea indubitabilă a SUA în cazul în care acesta va începe a îngrijorat și mai mult investitorii. Bursa americană suferă în urma pierderii masive a încrederii în rândul comunității internaționale referitoare la adevăratele intenții ale guvernului american, lipsă de încredere care crește volatilitatea și incertitudinea. Dacă acest război din vecinătatea celor mai importante rute comerciale și a celor mai importante rezerve de petrol chiar va începe, economia mondială se va prăbuși total.

Un alt motiv ce ar fi putut cauza această prăbușire este faptul că economia SUA se bazează pe datorii și obligațiuni. După ce China a vândut foarte multe dintre acestea în ultimul an, SUA a crescut artificial randamentul lor pentru a atrage noi investitori. Faptul că randamentul crește la obligațiunile noi și politica externă SUA pare din ce în ce mai instabilă duce inevitabil la vânzarea în masă a obligațiunilor deținute deja de investitori, pornind o reacție în lanț.

Un ultim motiv este îngrijorarea că acțiunile companiilor de tehnologie (Microsoft, Meta, Alphabet) au crescut prea mult și prea repede în ultimul an în urma sumei uriașe de bani pe care au investit-o în Inteligența Artificială, mai ales având în vedere pierderile de 10 ori mai mari pe care OpenAI (compania ce a creat Chat GPT) le va avea anul acesta. Mai mulți analiști economici importanți s-au întrebat public în ultimele luni dacă IA va genera suficiente profituri pentru a recupera sutele de miliarde de dolari investite, ducând la și mai multă instabilitate în piețele financiare.

Deci, ca de obicei în economie, sunt mai multe cauze pentru această prăbușire bruscă. Deși investitorii în bursa americană speră că Rezerva Federală va reduce urgent ratele pentru a le salva investițiile, președintele acesteia a declarat că „Nu există nimic în mandatul Fed care să se asigure că piața de valori este comfortabilă". În plus, toate instituțiile media occidentale încearcă să convingă investitorii să nu se panicheze, spunând că este o scădere normală, deci să sperăm că chiar așa va fi. Dacă se va porni un război major însă nu va mai exista loc de speranță: economia mondială este într-un stadiu precar, și orice altă acțiune destabilizatoare ne poate transporta înapoi în 2008.

Daria Gușă