Portalul pentru Biroul Oval

• Tweet

Legat de aceasta vizita de lucru, persista, cum este si firesc, mai multe mistere. Sunt semne legitime de intrebare generate de lipsa de transparenta, de faptul ca cetateanului roman nu i-a fost servita nici macar o informatie cat de cat completa. In absenta unei comunicari cat de cat concludente, intamplari care altfel ar fi poate firesti devin misterioase si se afla la originea scenariilor care se construiesc, legate de aceasta intalnire la varf.

De pilda, aflam, dintr-o depesa de presa cat se poate de seaca, ca s-a petrecut un fapt fara precedent. Presedintele unui stat, presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, inainte de a se intalni cu omologul sau, i-a facut o vizita directorului CIA. Adica sefului spionajului american. Asa ceva nu s-a mai intamplat niciodata. Ce sa caute un presedinte de stat in barlogul sefului spionilor altui stat? Daca ar fi fost necesara si benefica pentru viitorul Romaniei o astfel de intalnire, ea ar fi trebuit sa se consume intr-un cu totul alt mod. De pilda, seful CIA ar fi putut sa vina la Bucuresti si sa fie primit intr-o audienta de catre cel mai inalt reprezentant al statului roman. Sau, daca o asemenea intalnire ardea atat de tare, ea ar fi putut avea loc, in anumite circumstante, chiar si pe teritoriul Statelor Unite, dar tot sub forma unei audiente la resedinta temporara a presedintelui Romaniei sau pe teritoriul Romaniei din Washington, respectiv in interiorul ambasadei. Eu nu am mai auzit niciodata ca lucrurile sa se petreaca altfel.

Imaginati-va, va rog, ca Donald Trump ii intoarce vizita de lucru presedintelui Romaniei si, fara a fi primit cu steaguri si cu imnul de stat, inainte de intalnirea de la Cotroceni, acesta trece pe la sediul SRI, pentru a mesteca alune cu Eduard Hellvig si pentru a pune, acolo, lumea la cale. Am spus la SRI si la Eduard Hellvig din simplul motiv ca nu avem inca, dupa mai bine de opt luni, un sef al spionajului. Cred ca, intr-un asemenea scenariu, planeta ar ramane inmarmurita. Si, in primul rand, opinia publica din Statele Unite.

Un alt eveniment care poate fi comentat intr-o perspectiva diferita de cea oficiala este insasi decorarea lui Klaus Iohannis de catre American Jewish Commitee (AJC). Adica de catre Comitetul Evreiesc American, o organizatie infiintata acum 110 ani, la New York, de catre magnatul american Louis Marshall. In aparenta, este un fapt cat se poate de normal si chiar uzual. La fel cum nu ar trebui sa ne surprinda nici distinctia care i-a fost acordata presedintelui Romaniei luni, in cadrul Forumului Global AJC. Totul se potriveste cu exceptia succesiunii evenimentelor. Klaus Iohannis participa la acest eveniment, se afla in epicentrul evenimentului, primeste cea ma inalta distinctie, dupa care se intalneste cu Donald Trump. Naivii ar putea sa presupuna ca, daca usa catre Biroul Oval nu i-a deschis-o CIA presedintelui Romaniei, i-ar fi deschis-o AJC. Numai ca aceasta ipoteza este total suprarealista. Ca sa nu spun falsa.

Voi enumera, extrem de succint, cateva dintre actiunile notabile AJC, pentru a descoperi ca, cel putin sub aspect politic, Donald Trump se plaseaza la polul opus. Si ca ar fi cu totul si cu totul imposibil ca tocmai AJC sa ii fi intins presedintelui Romaniei covorul rosu catre Casa Alba.

AJC este sustinatoare a casatoriilor LGBT, in timp ce Donald Trump este contra. AJC sustine activ primirea imigrantilor in America, in Europa si razboiul anti Assad. Donald Trump dimpotriva. AJC sustine activ si pe fata Partidul Democrat. Dupa cum se stie, Donald Trump este republican, deci adversar al Partidului Democrat. AJC a sustinut in mod constant interventionismul american, incepand cu bombardamentele asupra Serbiei si crearea statului Kosovo. Donald Trump este mult mai rezervat si doreste ca politica Statelor Unite sa fie mai putin agresiva si mai pragmatica. In fine, pentru a pune punct unei enumerari care altfel ar putea continua mult si bine, voi mai preciza ca AJC denunta "vocile populiste si nationaliste" facand apel la educarea si integrarea migrantilor in spiritul valorilor democratice si al pluralismului, in timp ce Donad Trump, pentru a salva locurile de munca ale americanilor, ridica bariere impotriva migratiei.

Donald Trump a refuzat ostentativ sa dea mana cu Angela Merkel atunci cand a primit-o in Biroul Oval si a denuntat politica Germaniei ca fiind hegemonica si daunatoare Uniunii Europene. Ca si Klaus Iohannis, Angela Merkel a primit la randul ei premiul "Light Unto the Nations".

Ce am putea intelege? Ca, inainte de a se intalni cu omologul sau la Casa Alba, Klaus Iohannis a gasit de cuviinta sa treaca si sa le stranga mana unora dintre cei mai redutabili advresari ai acestuia? Sa fi primit de la seful CIA instructiuni in acest sens? Sau s-a prezentat la CIA pentru a primi in plic numele viitorului director SIE? Si a raspuns invitatiei AJC in scopul de a testa rezistenta nervoasa a lui Donald Trump? Mai devreme sau mai tarziu, aceste enigme vor fi dezlegate. Si abia atunci vom afla daca George Maior, amabsadorul Romaniei in Statele Unite, sau altii care pretind ca l-au teleportat pe Iohannis in Biroul Oval au jucat un rol benefic sau malefic.

Sorin Rosca Stanescu