Paradoxurile modernității

• Tweet

Preambul

Oamenii au obiceiul de a vorbi mult fără a spune nimic. Așa stau lucrurile in lume de cînd tot ce este mai de preț pentru noi a ajuns sa fie neinsemnat pentru ceilalti. De fiecare dată cind ne deschidem inima pentru a arăta margaritarele păstrate acolo, apar acei porci de care a vorbit Hristos si ne calcă in picioare, mînjindu-ne de murdăria lor si lăsîndu-ne încă multă vreme după aceea cu pieptul deschis, străbătut de vîntul rece si umed al amărăciunii. Oare intr-un astfel de piept Și-a dorit Dumnezeu să cineze, atunci cind Și-a trimis Fiul să bată la ușa inimii noastre?

Iată acum și câteva din paradoxurile modernității:

1. Cînd oamenii arau cu calul, se băteau de la pămînt pentru că nici o palmă de pămînt nu rămînea nelucrată. De cînd ară cu tractoarele, toată țara e pîrloagă.

Pe cînd oamenii nu ieșeau din satul lor, toate fetele își găseau mire, făceau familii și erau înconjurate cu cinste. De cînd călătoresc pînă la capătul pămîntului în căutarea iubirii ideale, nu își găsesc perechea nici la 40 de ani, transformînd căsătoria, atunci cînd are loc, într-un fel de ajutor reciproc la bătrînețe.

2. Pe cînd fiecare țăran mergea cu toporul în pădure și își tăia lemn pentru foc și construcții, lemnul ajungea la toată lumea. Dar de cînd statul a pus polițiști pe motoare scumpe și ocheane care văd pe întuneric ca să nu lase țăranii să ridice măcar o ghindă de jos, pădurile dispar.

3. Pe cînd școala nu era obligatorie, a scrie cu greșeli era o rușine. De cînd marea majoritate a populației are cel puțin 12 clase de liceu, milioane de oameni scriu cu greșeli pe care nici nu pricepi cum le-au închipuit în mintea lor.

A fi prost nu mai este o rușine. A îndemna un prost să-și corecteze greșelile de scriere este un act de intruziune în sfera privată a prostului care se pedepsește cu huiduielile mulțimii.

Paradox: evoluția școlii a dus la înmulțirea prostiei.

Și, tot de la modernitate ni se trag următoarele:

Ghilotina, nu Crucea, este mama lumii moderne. Ghilotina revoluției franceze și pistoalele NKVD au scos afară Crucea și tot ce este sfînt.

Acum știm cît de multe arme și cît de sofisticate se află peste tot în lume, acum ați aflat unde sînt trilioanele prostimii care muncește pentru a sătura setea de război a conducătorilor lumii, urmașii celor care au venit la putere ghilotinînd și împușcînd pe regi, pe împărați, pe preoți și învățați.

Pace? Toți aceștia care s-au echipat cu cele mai cumplite arme au făcut-o, de fapt, pentru pace?

În urma lor vine proletariatul însetat de sîngele mieilor, toată această gloată planetară care duhnește ură din spatele telefoanelor și pe care boierii întunericului îi hrănesc cu și mai multă prostie.

Ce putem face?

Majoritatea oamenilor sînt împotriva mizeriei și prostiei noii ordini, doar că această majoritate nu are platformă pentru a se exprima. Acum putem ști sigur acest lucru, datorită monitorizării la care sîntem supuși prin propriile telefoane.

Dacă oamenii îndobitociți ar fi fost majoritari, guvernele nu ar fi cheltuit sumele colosale pentru propaganta new-eigistă, iar rețelele sociale aservite lor nu ar fi recurs la cenzura și blocarea mesajelor anti-sistem.

Așa că, nu vă pierdeți cumpătul și nu vă împuținați cu sufletul.

Ca să nu vă simțiți singuri, regăsiți-vă frații cei de un cuget în rugăciune, căci tot acolo sînt și îngerii buni care sînt miliarde nesfîrșite!

Savatie Baștovoi