Orban cel Bun și România ca pradă

• Tweet

Președintele PNL și totodată premierul acestei țări a explicat peste hotare care este motivul real pentru care a fost dărâmat Guvernul Dăncilă și instalat un Guvern liberal, în prag de alegeri prezidențiale. Pentru că numai astfel putea fi desemnat în poziția de comisar european un candidat din marea familie a popularilor europeni. Această dezvăluire are forța unei nucleare. Care vestește un act trădător. Un piron bătut pe sicriul suveranității naționale. Și am să explic de ce.

După cum cei avizați știu, premierul Românei este denumit în Uniunea Europeană drept Orban cel Bun. Spre deosebire de Orban cel Rău, care este premierul Ungariei. Victor Orban ține cu dinții de suveranitatea statului pe care-l reprezintă și apără cu strășnicie interesul național al Ungariei. Prin urmare, nu se aliniază din toate punctele de vedere poruncilor nucleului dur UE. Porunci cărora acest nucleu le spune „set de valori". Și din acest motiv FIDESZ, partidul pe carel reprezintă, a devenit copilul rebel al familiei Popularilor Europeni, familie dominată de acest nucleu dur constituit în jurul Germaniei și oaia neagră a Uniunii Europene. În Orban al României, în Orban cel Bun, în Ludovic Orban, aceiași Populari Europeni și același nucleu dur au identificat un vasal. Un personaj supus. Dispus să să le facă jocurile. O bătălie cheie desfășurată până zilele trecute la nivel european a fost cea pentru ocuparea pozițiilor de comisari. Respectiv de membri ai Guvernului European. Evident, ea s-a desfășurat în principal între socialiști și populari. Răsturnarea de Guvern de la București a dat câștig de cauză popularilor. Pentru că imediat Ludovic Orban s-a grăbit să numească în calitate de premier un candidat al acestora. Pe Adina Vălean. Soția lui Crin Antonescu.

Cine mă cunoaște știe că este imposibil să am vreo aprehensiune atât în raport cu Crin Antonescu și în raport cu Adina Vălean. Nu despre asta este vorba. Adina Vălean a primit o poziție pe care o merită și nu-mi rămâne decât să-i urez succes. Problema este însă cum și de ce a primit-o.

Nu este nimic neobișnuit ca opoziția să inițieze o moțiune de cenzură. S-a mai întâmplat și altădată ca o asemenea acțiune să fie încununată de succes. După care, la fel, este cât se poate de firească instalarea unui Guvern al celor care au învins la moțiunea de cenzură. Totul este în ordine. Cu condiția ca asemenea evenimente politice să se desfășoare sub semnul unei lupte interne și legitime pentru putere. Fără implicarea factorului extern. Și fără vreun amestec al Securității interne. Și așa s-ar fi întâmplat și în Româia, dacă și numai dacă nu am fi asistat la fenomene paranormale. Cum ar fi acțiunea dronelor din Parlament și din afara acestuia. O parte dintre dronele plantate de serviciile secrete, cele oficiale, cele neoficiale, cele în adormire, au fost activate oferind voturile necesare pentru succesul moțiunii și pentru instalarea unui nou Guvern. Asta se știe. Destul de bine. Mai greu de perceput pentru cei mai mulți este însă rolul jucat de factorul extern. Pentru că în acest caz și factorul extern s-a pus în mișcare. Pentru a le juca socialiștilor europeni o festă.

Ludovic Orban a dezvăluit obiectivul real al precipitării celor două evenimente. Moțiunea și instalarea noului Guvern. Dezvăluirea a fost făcută hoțește. Nu în România, ci peste hotare. În stilul în care pe vremuri domnitorii vasali mergeau la Înalta Poartă pentru a-și duce darul.

Din nou un proces firesc este alterat. La nivel european, două mari familii politice se luptă pentru putere. Popularii și socialiștii. Ambele familii politice având un specific ideologic diferit, au totuși un numitor comun. Nucleul dur UE acționează și într-o parte și în ceallată. Marile interese sunt prezente în ambele tabere. Pentru ambele tabere statele mai slab dezvoltate, mai cu seamă cele din Europa centrală și de est, constituie o pradă. Și România este o pradă. Ca și Ungaria. Numai că Ungaria lui Orban cel Rău își apără cu dinții interesele. În tip ce România lui Orban cel bun le sacrifică. Până la urmă, o bătălie pe acest plan între populari și socialiști se desfășoară și în România. Dacă nu ar interveni factorul intern și factorul extern, treaba ar fi în regulă. Românii au dreptul să aleagă. Unii îi aleg pe socialiști, alții aleg partidele care fac parte din rândul Popularilor Europeni. Dacă voința lor, a cetățenilor români, este liberă, înseamnă că avem de-a face cu o confruntare democratică în interiorul unui stat suveran. Dacă însă opțiunile sunt teleghidate, inclusiv din afară, atunci confruntarea este falsă. Cel puțin în plan democratic. Cât privește suveranitatea, ea este pusă în sicriu. Asta a recunoscut implicit Ludovic Orban atunci când a declarat fără să ezite care e motivul real al schimbării de Guvern de la București. Motivul real al unei confruntări interne a fost extern.

Sorin Rosca Stanescu