Ochi de șoim și Barbă Neagră

• Tweet

V-am rămas dator după semifinala de la Wimbledon și nu pot să nu revin la ea, cu amărăciunea de rigoare. Așa cum am anticipat, nici în ditamai catedrala tenisului britanic n-am scăpat de golănii. Sub nicio formă nu vreau să scuz înfrângerea Simonei Halep, dar maniera în care arbitrul Kader Nouni a înțeles să facă pereche cu Johanna Konta a fost absolut revoltătoare.

Fie și numai dacă am revedea situațiile în care francezul s-a văzut silit de faimosul ochi de şoim (Hawk-Eye) să acorde Simonei punctul cuvenit ar fi suficient să privim pieziș la imparțialitatea arbitrului de scaun. Dar asta a fost nimica toată pe lângă tot ce i-a tolerat mahalagioacei Konta, de la parlamentări cu el însuși, la tragerile de timp curente (complet neregulamentare) și, mai ales, la dubios de lunga retragere la vestiare, după setul al doilea. Nu putem ști dacă în recreația mare pe care și-a permis-o obrăznicătura n-o fi beneficiat de niscaiva revitalizante, cum şuşoteşte gura târgului, dar pentru această sfidare a arbitrului, a adversarei și a publicului, trebuia sancționată cu un avertisment sever. Da' de unde?! Monsieur Barbă Neagră s-a făcut că plouă, inclusiv la țipătul strident din tribună, care a deranjat-o evident pe Simona, proclamând victoria englezoaicei în loc să dicteze rejucarea punctului! Dacă strigătura cu pricina s-ar fi nimerit pe returul venit din cealaltă parte a fileului, vă puteți închipui ce lacrimi o podideau pe Konta, la ce proteste dădea drumul și ce l-ar mai fi așteptat pe numitul Kader Nouni.

Și noroc că Ilie Năstase nu era acolo, că iar ar fi căzut măgăreața pe el! ...Pe Simona n-avem de ce să fi supărați. Poate doar necăjiți că n-a reușit să încheie în setul doi socotelile cu fandosita, deși câteva învățăminte cu siguranță că vor fi tras și jucătoarea noastră, ca și antrenorul Darrel Cahill. Mă refer în special la necesitatea jocului ofensiv la care cred că ar trebui să se gândească Simona. Nu poate contesta nimeni că tenismena româncă are, de departe, cea mai bună apărare din topul WTA, dar cum dispune de o pregătire fizică excepțională și de un serviciu mereu mai bun, ar trebui să aducă această schimbare esențială în jocul ei. Poate că, din prea mult bun simț, îi lipsește acel tupeu ofensiv de tip Muguruza, dar nu mă îndoiesc că jocul ei de apărare trebuie dublat neapărat cu atacuri mult mai curajoase și mai dese! Oricum, bravo Simona pentru prestația de la Wimbledon, bravo pentru locul 2 în clasamentul WTA și, de pe acum, succes la Openul SUA din toamnă! Și-acum să revenim la fotbal...

Liga I a debutat cam leșinat, după cum era de așteptat, câtă vreme mereu neinspirata federație a fost atât de inteligentă încât a grăbit ora startului la acest mijloc de iulie, în care e o fericire și când termometrele coboară la 30 de grade. Prea multe nici nu sunt de spus despre runda inaugurală, în care au jucat mai degrabă favoriții cu nou-veniții. Și ce să facă Juventus Colentina în fața câinilor lui Contra? Să fie fericiți că n-au luat șase, în loc de trei, cum tot mulțumiți sunt probabil și secuii de la Sepsi care au pierdut la limită pe terenul Astrei, fosta campioană. În schimb, FCSB s-a chinuit serios cu Voluntarii lui Niculescu, ca de altfel și CFR Cluj la Botoșani, semn clar că Dică și Dan Petrescu mai au mult de lucrat până să asambleze loturile generoase pe care le au la dispoziție. Cât despre campionii lui Hagi, ei s-au distrat la malul mării, sărbătorind decizia de la TAS pe spinarea găzarilor de la Mediaș!

P.S. Au mai trecut două săptămâni de când Burleanu anunțase "procedura de analiză" care-l vizează pe Christoph Daum, dar verdictul tot nu a fost dat. Poate și pentru că federația tocmai a aflat că este executată silit pentru despăgubirea celor 7 oameni (de fotbal!) pe care i-a concediat, temându-se să nu urmeze și despăgubirea păgubosului selecționer german.

Horia Alexandrescu
(Text preluat din România literară)