Învățămintele ultimelor zile

• Tweet

Nu am urmărit ieri cifrele BEC referitoare la prezenta la referendum. Nu am urmărit de fapt deloc, aș putea spune. O anume indiferență m-a marcat de-a lungul acestei campanii. Mi s-a părut străină, fără legătura cu realitatea imediată. În plus m-a acaparat pregătirea noului meu volum pentru editura Corint care stă să apară în librării chiar în toamna asta. Referendumul a fost în tot acest timp (vara/toamnă) ceva prea îndepărtat.

M-am pronunțat o singură data, joi, cred, explicînd simplu ( la somația unui cititor curios să afle atitudinea mea) care sunt motivele care mă fac să nu ma prezint la urne în acest weekend. Am făcut-o fără să jignesc pe cineva, fără să fac partizanat, fără să îndemn la boicot sau dimpotrivă, la o prezenta masivă. Am considerat chestiunea ca una absolut privată. Incă o voce vehementa, arătind cu degetul primejdiile care ne pîndesc, mi s-a părut ceva superfluu, și ca atare, fără sens. Și așa sunt destule invective în spațiul public. Mai important sunt acum calmul și argumentele raționale, și nimic altceva. Fiecare să își urmeze conștiința, instinctul și mai ales cei 7 ani de acasă. Articolul s-a bucurat de mare succes, ceea ce înseamnă trafic (42,292), comentarii, etc.

IMG_0670Credeam că încercarea de a expune obiectiv și cinstit o situație este de ajuns pentru a lega un dialog, pentru a schimba idei, pentru a încerca să clarificăm lucrurile. Mare dezamăgire. Comentariile ( cîteva mii, nu puține) au fost de două feluri. Intii cei care erau de acord cu mine, exprimau indoieli sau puneau întrebări. Cele mai problematice au fost însă cele din categoria anihilării celuilalt, din categoria disprețului. Ei au expediat valuri de înjurături, jigniri, acuzații de tot felul - pura preopagandă, ca efect al urii. Interesant este că ele vin de la inși care nu te cunosc, care nu te-au citit, care nu au avut ocazia să converseze vreodată cu tine. Multi semnează cu pseudonim și mai mereu de pe conturi false. Stam prost la curajul opiniunii! Mulți sunt pur si simplu postaci în solda vreunui partid, de preferință PSD. Internetul a arătat în aceste zile ca groapa de gunoi Glina, plin de dejectii, de lucruri aruncate, de mirosuri fetide. Tot ce este mai rău în natura românului a ieșit brusc la suprafață. Unul mi-a comentat amar că se poate și mai rău. O fi!

IMG_0644Maniera romanilor de a conversa este dezarmantă. Și mai ales de a polemiza. Ține de absurd. Cînd aud un punct de vedere contrar, judecata lor încetează să funcționeze, se sperie, le e teamă că li se tulbura universul lor personal plin de dogme. Trece la contraatac de groază să nu li se ia ceva ce le aparține exclusiv. De regulă este vorba doar de prostie și prejudecăți. Obiceiul de a nu ne asculta unii pe alții, de a sări la bătaie, s-a generalizat. Tema referendumului ne-a pornit pe unii împotriva celorlalți, a scos ura la suprafață. Ca și resentimentele, marile frustrari și teama irațională. Gradul de anxietate, nesiguranța vădită a capului de locuitor sunt foarte ridicate. Trăind într-un mediu plin de incertitudini, îi trebuie foarte puțin pentru a se lua la harță. Mai e în plus lipsa lui educație. A trecut prin școala ca trenul rapid prin gara Lehliu, pe repede înainte. Fără să treacă un examen în mod corect. Omul nou - despre care credeam în anii 80 că este doar o balivernă a propagandei comuniste, există. Aceasta este marea și trista descoperire pe care am făcut-o după 1989. Cu el ne confruntăm azi. Il întîlnim peste tot.

Stelian Tanase