Moartea Regelui Mihai. Suntem infinit mai săraci și mai mici...

• Tweet

Dumnezeu să-l odihnească pe Majestatea Sa Regele Mihai I, în lumină veșnică! De ieri, românii sunt infinit mai săraci, mai mici și mai dezbinați ca niciodată. Mi-aș fi dorit să putem declama, cu optimism și demnitate: "Regele a murit, trăiască regele!", dar, din nefericire, așa ceva nu este posibil.

Ne-am ratat monarhia în decembrie 1989, când (pe fundalul sângelui tânăr vărsat, unic în cazul așa-numitelor "telerevoluții" de la sfârșitul anilor 80, ceea ce a adâncit considerabil drama României) s-a decis continuarea republicii ilegale, în detrimentul unei restaurări legitime a monarhiei, prin repunerea în drepturi a Constituției din 1923. În adolescență am sperat, la fel ca numeroși alți români, că Regele va juca, totuși, un rol crucial în perioada postdecembristă, dar m-a scârbit teribil maniera agresivă și mârșavă prin care autoritățile de la București, indiferent de culoarea lor politică, au găsit de cuviință să-l marginalizeze, în mod premeditat, nesocotind și ignorând adevărata istorie a unei națiuni clădite de regi buni (în pofida "accidentului" Carol al II-lea).

De multe ori m-am gândit că destinul Majestății Sale Regele Mihai I comportă evidente similarități cu drama României - nu degeaba, în vechea simbolistică regală, trupul regelui semnifica însăși regatul, țara! Celebra replică shakespeariană "E ceva putred în Danemarca" chiar la asta trimite, în subsidiarul dramei marelui Will. În fond, Regele a fost năpăstuit de comuniști, la fel ca marea majoritate a românilor, a dus un trai plin de lipsuri, și, în pofida destinului său realmente tragic (comparația cu regele Lear nu este deloc exagerată!) a reprezentat, întotdeauna, un veritabil simbol-depozitar al valorilor României profunde, pe care tancurile sovietice au zdrobit-o sub șenile, în 1944, exterminându-i elitele politice și intelectuale.

Eu provin dintr-o familie în care Regele și monarhia au reprezentat întotdeauna valori fundamentale, punți către o lume frumoasă și rătăcită în după-amiaza unei istorii nedrepte. Străbunicul fetei mele (Alexandra) a fost medicul Familiei Regale și, totodată, directorul spitalului din Săvârșin,Doctorul MAN.Am fost crescută în spiritului respectului de Rege și de țară.

P.S. Toate semnele indică faptul că, în pofida firescului doliu național în care ne-am cufundat, coaliția PSD-ALDE folosește aceast context pentru a urgenta, la adăpostul unor perdele de fum, modificarea Legilor Justiției. Deși unica atitudine politică normală ar trebui să fie tăcerea respectuoasă.