Moțiunea de mântuială

• Tweet

Va fi o mare rușine. Dacă și numai dacă faimoasa moțiune împotriva Guvernului Dăncilă se împotmolește în proiect. Dacă este introdusă și nu trece. Pentru că atât în campania electorală pentru europarlamentare și referendum, cât și imediat după, cu ocazia clamării victorei frontului anti-PSD, atât Klaus Iohannis cât și liderii partidelor din opoziție au dat următoarea intrepretare voinței electoratului: au spus că cetățenii României au decis că PSD și ALDE trebuie să plece de la guvernare. Dacă moțiunea cade, fie i-au mințit cu nerușinare pe cetățeni, fie pur și simplu și-au încălcat cu cinism angajamentul.

Să nu ne ascundem după deget. PNL a redactat textul moțiunii de cenzură prezentându-l aliaților săi sub presiunea, sub greutatea propriilor angajamente. Ca să-și țină prima parte a promisiunii. Dacă vă amintiți, amețit de aburii victoriei, care de fapt a însemnat mai degrabă o înfrângere a frontului PSD, PNL inițial a ezitat să ia taurul de coarne. Și Klaus Iohannis a încetat ca prin minune să mai vorbească despre dărâmarea Guvernului. Și s-a rezumat doar la necesitatea desemnării unor miniștri mai buni. USR, al doilea partid mare al opoziției, ne-a informat din capul locului că este dispus să participe la o nouă guvernare, dar abia după alegerile din toamna anului 2020 sau, la limită, după și dacă se organizează anticipate. UDMR, ca de obicei, a strâmbat din nas. Iar Pro România a spus „da, punem umărul la dărâmarea Guvernului, dar nu ne aliem cu frontul anti-PSD pentru un nou Executiv.

În aceste condiții, rămas singur pe metereze, Ludovic Orban a fost silit să împingă PNL pe calea inițierii unei operațiuni parlamentare de dărâmare a Guvernului. Printr-o moțiune de cenzură, redactată de liberali și care ar trebui asumată de toți ceilalți. Și nu numai. Ca să treacă, ar trebui susținută și de o masă critică de parlamentari ai puterii. Fără PSD, nu merge. Dar pentru ca o parte din pesediști să-și pună unghia în gât și să voteze moțiunea de cenzură, sunt necesare argumente solide și promisiuni la fel de solide. Ele nu pot fi furnizate decât pe parcursul unor negocieri serioase. Negocieri care nu au avut loc.

Mai mult, cum era de așteptat, PSD, condus acum din ce în ce mai ferm de doamna Viorica Dăncilă, care este și premier și nu agreează deloc ideea de a pleca din post, a luat o decizie drastică. Parlamentarii acestui partid vor rămâne în sala de plen, cuminți în bănci și nu vor vota, vor participa tăcuți la îngroparea demersului PNL, asumat de întreg frontul anti-PSD.

În plus, moțiunea e așa cum e. Adică cum ne-a obișnuit în ultimii ani PNL. Redactată de mântuială. Un document lipsit de valoare, întrucât nu atacă, susținut de argumente solide, principalele vulnerabilități de care a dat dovadă majoritatea PSD plus ALDE în exercițiul guvernării. Fiind incapabili să facă o radiografie riguroasă a punctelor slabe ale Executivului, liberalii se dovedesc de fapt incapabili să promoveze o altfel de politică. De aceea, nici această moțiune de cenzură nu este credibilă. Ea nu oferă suficiente garanții cetățenilor și implicit, unei mase cu adevărat critice de parlamentari, că odată ajuns la putere, PNL, într-un Guvern minoritar, susținut de alte partide din opoziție sau chiar într-un eventual Guvern majoritar, ar face mai mut bine acolo unde PSD ar fi făcut mai mult rău.

Pe scurt, moțiunea de cenzură e făcută de mânuială. Și aceasta ar putea fi chiar denumirea, desigur neoficială, care i s-ar cuveni a fi atribuită. Rezultă că PNL, în horă cu celelalte partide din opoziție, le-a tras o păcăleală zdravănă cetățenilor care le-au votat cu entuziasm.

Sorin Rosca Stanescu