Ministrul Justiţiei l-a împuşcat în cap pe Procurorul general cu glonţul german Werner

• Tweet

Tudorel Toader loveşte, de astă dată nimicitor şi penal, direct în tâmpla Procurorului general al României, Augustin Lazăr. Pe care cred că nici Iisus dacă ar veni şi i-ar rosti la căpătâi biblica poruncă: „Lazăre, ieşi afară", nu l-ar mai putea învia. Augustin al nostru ar rămâne tot înăuntru, ca un cadavru din acela mort. Ba încă om vedea, cred eu în curând şi ce-o să însemne acest „înăuntru", pentru că totul pute rău de tot a penal.

Cu stilul său ticăit, ministrul de Justiţie a detonat ieri, cu o simplitate de călău care atunci vede victima pentru prima oară în viaţa lui: „În dosarul de cadidatură al actualului procuror general era o rezoluţie de clasare care privea preşedintele României în funcţie".

Pac! Şi Lazăr cade lat!

Restul punctelor din raportul de evaluare de către Tudorel Toader a celui care se află în fruntea Parchetului de pe lângă ÎCCJ nici nu mai contează decât pentru specialişti. Că dosarul de candidatură nu este complet, că Lazăr a făcut declaraţii politice, aproape că nu mai interesează. Toate celelalte abateri menţionate în cele douăzeci de puncte, sunt nimic pe lângă această gravă, extrem de gravă afirmaţie. Afirmaţie cât se poate de adevărată, pentru că este susţinută de documente oficiale.

Ce caută o astfel de hârtie, în dosar? De ce a pus-o Lazăr acolo? Acesta a fost unul dintre argumentele forte ale activităţii lui profesionale? Că a disjuns şi apoi închis un dosar al lui Johannis, pe atunci primar al Sibiului, în calitate de şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba, cea care avea competenţă să-l cerceteze pe primarul de la Sibiu şi camarila lui?

Să nu ne repezim şi să-l credităm pe Augustin Lazăr că a fost de bună credinţă, iar documentul, a cărui prezenţă în dosarul de candidat nu şi-o explică nimeni este esenţial pentru a-i proba profesionalismul. Dacă Lazăr a închis corect dosarul lui Johannis, dacă acesta nu era vinovat de nimic, asta înseamnă că cineva a încercat să folosească Justiţia pentru a-i bloca fostului primar de Sibiu drumul către Cotroceni. Ca să înţelegem mai bine, să luăm un exemplu din PNL, partid din care şi Johannis făcea atunci parte. Măscăriciul Ludovic Orban. A anunţat că vrea să candideze la primăria Bucureştilor. Imediat i s-a deschis dosar penal. Asta l-a împiedicat să mai candideze. Mult după ce s-au încheiat alegerile, Orban a fost achitat. Fapta de care era acuzat, nu există. Dar cursa pentru Primăria Generală a ratat-o. La fel se putea întâmpla şi cu Johannis. Fusese propus prim-ministru de către hibridul politic USL. Acum, candida la peşedinţie. Iar Lazăr nu s-a lăsat prins în acest joc şi, cu profesionalism, l-a blocat.

Am putea crede această variantă, numai dacă am fi tâmpiţi. Ceea ce nu este cazul. Nici cei mai fervenţi susţinători ai lui Johannis şi Lazăr nu au îndrăznit să avanseze o astfel de ipoteză, mai mult decât ridicolă.

Hai să fim şi serioşi. Şantaj. Trafic de influenţă, Cumpărare de influenţă. Şi încadrările penale pot continua. Asta a făcut cu adevărat Lazăr. I-a închis cu bună ştiinţă dosarul lui Johannis, iar când a venit vremea să fie numit un nou procuror general, i-a amintit. Astfel, în fruntea Ministerului Public a ajuns un infractor, ajutat şi de alţi infractori. De ce şi alţii? Foarte simplu. Dosarul de candidat al lui Lazăr, a trecut şi pe la CSM. Care nu s-a sesizat deloc nu numai că nu era complet, dar şi că în el există acest document exploziv. Din clipa aia Lazăr trebuia anchetat de secţia de procurori a CSM. Apoi, acelaşi dosar incomplet, dar cu hârtia magică în el, a ajuns pe masa ministrului de Justiţie de atunci, Raluca Prună. Dacă nu v-o amitiţi, este cea care lăsase Bruxelles-ul, îşi luase cu greu concediu fără plată că nu voiau ăia să o lase să vină în România, ca să ne fericească cu experienţa ei, iar acum îşi caută servici prin #Piaţa Victoriei. Precursoarea ţuicii, a semnat şi ea fără să clipească. A venit rândul lui Johannis. Ce să vezi, a semnat şi el. Şi uite aşa, Lazăr a ajuns ce-şi dorea. Cu dosar incomplet, dar cu o hârtie cât toate pilele din lume în el.

În final, aş pune o întrebare pe care nu a pus-o nimeni până acum: De ce, în acest răstimp, nu a fost subtilizată din dosar hârtia compromiţătoate. Glonţul care i-a permis lui Toader să-l împuşte direct în cap pe Lazăr? Cred că explicaţia este simplă. Ne-o dă Caragiale: "Mai trebuie s-aldată... La un caz iar... pac! la "Răsboiul".

Johannis anunţase că i-ar mai trebui, pentru a-şi întregi vacanţele, încă un mandat. Aşa că Agamiţă Lazăr nu trebuia să-i spună decât:" Ori coledzi, ori «Războiul», ma-nţeledzi".

Vă mai amintiţi de doi procurori care au fost acuzaţi de multe mişelii, pentru faptul că şi-au manifestat dorinţa de a candida la funcţiile de procuror general şi, respectiv procuror general adjunct în urmă cu câţiva ani, când s-au vacantat posturile? Era vorba despre procurorii Bălan şi Sâmpetru. Li s-au făcut dosare penale. Au fost apoi achitaţi.

Acum, împotriva lui Lazăr, de ce nu a început urmărirea penală? Mai ales că nu vorbim de suspiciuni rezonabile, ci de probe limpezi ca lumina zilei.

Sorin Ovidiu Balan