Loialitatea constituțională a domnului Kelemen Hunor

• Tweet

Iată o expresie la modă. Moda a fost lansată de nimeni altul decât de Tudorel Toader. Cu referire expresă la doamna Laura Codruța Kovesi. Numai că i se potrivește mănușă și domnului Kelemen Hunor. Care nu dorește și nu vrea nici în ruptul capului să recunoască Marea Unire.

Loialitatea constituțională este în sine un concept cât se poate de corect. Și cât se poate de ineficient. Invocându-l, nu faci altceva decât să atragi atenția unor persoane cu funcții importante în stat sau sistemul politic că au obligații similare celorlalți cetățeni. Dacă un român oarecare trebuie să respecte Legea Fundamentală, un înalt funcționar public sau politiciian de vârf are cu atât mai mult această obligație. În defintiv, un simplu cetățean nu a depus un jurământ formal cum că va respecta Constituția statului. În schimb, orice înalt funcționar a făcut-o cu prilejul investirii sale. Ca să nu mai vorbim de parlamentari. Dacă unui cetățean obișnuit, care sfidează Constituția, poți cel mult să-i bați obrazul și să-i faci morală, cu toți cei care au depus jurământul situația e diferită.

Dacă jurământul este condiția formală a numirii într-o funcție de ministru, de conducător de instituție sau chiar de investire în rolul de parlamentar, atunci în mod simetric încălcarea acestui jurământ ar trebui să aibe drept consecință piederea imediată a demnității primite și asumate.

Despre doamna Laura Codruța Kovesi s-a pronunțat în fine, după multe întârzieri și bâlbâieli, Ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader. La o vreme destul de lungă de la verdictul lipsit de orice echivoc al Curții Constituționale, se trezește în fine și Ministrul Justiției, care face la începutul acestei săptămâni afirmația că șeful DNA are obligația, decurgând din loialitatea față de Constituție, de a se prezenta în fața Comisiei parlamentare de anchetă sau de răspunde în scris tuturor întrebărilor primite și referitoare la noaptea de pomină a generalilor. În caz contrar, anunță că va lua măsuri. Ce altă măsură ar putea lua, decât aceea de a constata că șeful DNA nu a respectat Constituția și de a-i solicita președintelui Klaus Iohannis demiterea?

Dar ce ne facem cu domnul Kelemen Hunor? Acesta a fost și este parlamentar. Mai mult decât atât. A deținut funcții importante în mai multe guverne ale României. Dacă memoria nu mă înșală, a fost inclusiv viceprim-ministru. De fiecare dată, a jurat să respecte Constituția. A făcut-o în fața președintelui României. A făcut-o și în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului. Una dintre cele mai importante prevederi ale Constituției se referă la statul unitar român, la integritatea și suveranitatea sa. Iar statul român, în forma în care există și cu Constituția pe care o avem, este rezultatul Marii Uniri. Când s-a făcut Marea Unire, pentru acest act important, recunoscut de toate marile puteri, cum de altfel a fost recunoscută și independența statului nostru, s-au pronunțat și maghiarii din România. Cum este posibil ca astăzi să-l auzim pe domnul Kelemen Hunor, care conduce un partd politic important, care a jurat de mai multe ori că va respecta Legea Fundamentală, afirmând nonșalant că nu respectă și că nu acceptă și că nu dorește să respecte și să accepte actul istoric al Unirii?

Dacă șefei DNA îi poate fi retrasă demnitatea la simpla solicitare a Ministrului Justiției, sub motiv că nu se prezintă în fața unei Comisii parlamenatre de anchetă, și domnului Kelemen Hunor ar trebui să-i fie retrase toate demnitățile pentru o faptă infinit mai gravă de sfidare și de încălcare a Constituției.

Probabil că în acest caz extrem ar trebui să se pronunțe și justiția. Ca să nu mai vorbesc de Parlament. În fața căruia domul Kelemen Hunor a jurat strâmb. Ca să nu mai vorbesc de președintele României, a cărui primă obligație este cea de garant al Constituției.

Sorin Rosca Stanescu