Lista celor 620 de spioni ruşi în Europa!

• Tweet

Rusia vrea să arate, cât mai rapid şi cât mai vizibil posibil, că a vorbit extrem de serios atunci când a anunţat condiţionarea plăţii în ruble pentru orice livrare viitoare de gaze, chiar dacă asta înseamnă încălcarea condiţiilor contractuale care prevedeau o plată în Euro.

Nu mai contează, au argumentat ruşii, din moment ce Occidentul a decis sancţiunile de acum bine cunoscute, în primul rând blocarea de active bancare şi interdicţia Băncii Centrale şi a câtorva alte instituţii bancare importante din Federaţia Rusă de a accesa sistemul SWIFT.

Ruşii se simt acum cu mult mai siguri pe poziţii după ce, vineri, la reuniunea Consiliului European, aşa cum se temeau foarte mulţi comentatori de la Bruxelles, liderii europeni nu au putut ajunge la o poziţie comună privind răspunsul la cererea formulată de Moscova. Trebuia oare să apară un front european comun? Da, în măsura în care, de partea cealaltă s-a anunţat că, cel mai târziu până la 31 martie, Banca centrală a Rusiei, guvernul şi Gazprom urmează să-i prezinte Preşedintelui Putin propunerea concretă privind procedurile tehnice de plată în ruble, reamintind tuturor că, cel puţin în acest moment, UE importă din Rusia aproximativ 40% din necesarul său de gaze naturale.

Simţind momentul de nesiguranţă, ruşii supralicitează, purtătorul de cuvânt al Kremlinului afirmând că „este clar că nu vom exporta gaze pe degeaba... în situaţia noastră, cu greu este posibil şi convenabil să începem să facem acţiuni caritative (cu consumatorii europeni, n.n)". Puţin mai târziu, într-un interviu pentru radioul public american PBS, întrebat dacă livrările de gaze vor fi oprite pentru ţările care nu vor plăti în ruble, Dimitri Peskov a precizat „nu plată, nu gaze!".

Situaţia s-a complicat în sensul că, într-adevăr, au rămas foarte puţin loc de negocieri după ce, tot săptămâna trecută, ţările industrializate le lumii din G7 au respins în mod oficial cererea rusă, aşa cum a anunţat Robert Habeck, ministrul german al Economiei: „Toţi miniştrii din G7 au fost de acord că cererea reprezintă o ruptură clară şi unilaterală a contractelor existente... miniştrii subliniind din nou că toate contractele încheiate sunt valide şi companiile trebuie să le respecte... plata în ruble este inacceptabilă şi solicităm tuturor companiilor să nu se conformeze cererii formulate de Putin".

A urmat o declaraţie din partea unui parlamentar rus din comitetul pentru politici economice al Consiliului Federaţiei Ruse care a afirmat că ţara sa „este pregătită pentru toate scenariile şi asta nu doar începând de ieri". Ivan Abramov a continuat spunând într-un interviu pentru RIA Novosti că refuzul ţărilor din G7 de a plăti în ruble va duce fără îndoială la situaţia de stopare a exporturilor, situaţie extremă echivalentă cu un act ostil de mare amploare care are scopul de a destabiliza sectoare vitale ale multor economii din emisfera occidentală. Criza s-a amplificat brusc în momentul în care s-a oficializat ştirea că Putin însuşi a cerut măsuri de retaliere precise care să vizeze „ţările neprietenoase", adică toate ţările care au impus sancţiuni Rusiei: Statele Membre din UE, plus Marea Britanie, Canada, Japonia, Elveţia, Ucraina şi SUA.

Ceea ce, mai departe, presupune două scenarii majore: fie intrarea în zona de coliziune directă, inclusiv cu posibilitatea ca decizia rusă să fie considerată nu numai încălcare unilaterală de contract ci chiar un casus belli evident, fie adoptarea unei atitudini mai conciliante, adică declanşarea unui proces împotriva Rusiei în faţa unei Curţi de arbitraj.

Un element care a complicat şi mai mult raţionamentele pieţelor a fost înfrângerea diplomatică suferită de americani care n-au fost în stare să exercite influenţa necesară pentru ca statele din Golf să ia decizia măsuri de mărirea a producţiei în scopul de a oferi o oarecare certitudine de aprovizionare în cazul în care marii consumatori ar fi afectaţi de o măsură extremă a Rusiei. Poziţia generală a OPEC este în continuare, aşa cum a spus secretarul său general Barkind, că nimeni nu poate înlocui producţia din Rusia. Mai elegant, Suhail al-Mazroudei, ministrul Energiei din Emirate, zicea că „am crezut întotdeauna că orice am face noi ca ţări, atunci când e vorba de producţie, trebuie să rămânem în afara politicii". În traducere, organizaţia rămâne ferm pe poziţiile anunţe la începutul acestei luni: va respecta doar decizia unei creştere cu 400.000 de barili/zi, ceea ce presupune că apare la orizont o nouă posibilă creştere masivă de preţuri dacă ruşii îşi vor pune în aplicare ameninţare.

Între timp, şeful direcţiei de informaţii din cadrul Ministerului ucrainian al apărării a dat ieri publicităţii, pe situl oficial al instituţiei, o listă care include 620 de nume ale unor persoane despre care se afirmă că ar fi ofiţeri ai FSB care sunt implicaţi în mod direct în activităţi de spionaj în mai multe ţări din Europa. Puteţi accesa aici lista respectivă. Lista (despre care se spune că nu este exhaustivă) conţine date care trebuie verificate imediat deoarece este limpede că e posibil să existe ceva adevăr în toate astea şi, dacă da, urmează să fie afectate nu numai vieţile a foarte mulţi oameni dar şi activitatea unor instituţii esenţiale din întregul spaţiu occidental.

Datele, după cum vedeţi, sunt extrem de precise: se dă identitatea reală a personajelor, data şi locul naşterii, numărul de pe paşaport, adresele unde locuiesc cu familiile câteodată cu indicarea numărului apartamentului şi, în unele cazuri, chiar numărul de pe placa maşinii personale. Există chiar indicaţii despre viaţa personală cu precizarea de vulnerabilităţi, obiceiul băuturii spre exemplu. Sau, în cazul altui agent, pasiunea sa pentru maşinile scumpe sau menţiona în cazul altuia că gustul pentru băutură l-a pus în situaţia de a primi numeroase amenzi pentru încălcarea regulilor de circulaţie.

Este oare vorba despre o listă autentică? Un expert, Aric Toller de la Bellingcat, spune că unele nume provin din rapoartele provenind de la unele surse ucrainiene care au dezvăluit identitatea unor ofiţeri FSB, dar altele noi par să fie copiate acum din diferite baze de date reale piratate de hackeri care au decis „că a venit momentul să picteze ţinte pe spatele spionilor ruşi din întreaga lume". Mişcare care poate să vină în sensul deciziilor luate recent de mai multe guverne europene de a expulza un număr important de persoane acuzate de spionaj desfăşurat sub acoperirea imunităţii diplomatice.

Este un scandal care în mod sigur va evolua, să vedem cât de public şi însoţit de ce măsuri suplimentare şi, mai ales, la ce nivel va începe să se simtă acţiunea concretă. Este logic ca ea să fie legată şi de ce se anunţă pentru viitorul imediat, adică acţiuni ferme ale serviciilor de informaţii naţionale împotriva membrilor reţelelor care sunt plătite pentru a acţiona în spaţiul virtual, producând mesaje de ură şi apeluri la violenţă pe reţelele de socializare. Mai consultaţi lista respectivă. Arată cum începe să se articuleze reacţia operativă în spaţiul european şi euro-atlantic.

Cristian Unteanu