Lecție venețiană pentru agroturismul românesc

• Tweet

După 1990, agroturismul a explodat în țara noastră. Tot mai mulți români, dar și străini, au fost atrași de pitorescul satelor românești, și în special de bucătăria românească tradițională. Vroiau să trăiască în mijlocul naturii și să mănânce ca la mama acasă, adică totul să fie pregătit din ceea ce creștea și cultiva omul de la țară în gospodăria sa.

Așa a apărut conceptul de vacanțe la țară și implicit a început să se dezvolte agroturismul. Astfel, în statele românești, in special în cele din zona Brașovului și a Maramureșului, au apârut o mulțime de pensiuni care mai de care mai luxoase. Omul de la oraș a prins gustul vacanțelor la țară. Construcția vilelor și pensiunilor a explodat. Satul românesc a devenit oraș. S-a urbanizat excesiv. Casa bunicilor și mâncarea ca la mama acasă a devenit o amintire. Au apărut hoteluri, moteluri și pensiuni de lux, dar și restaurante de fițe și supermarketuri.

Atmosfera pitorească și boemă a dispărut.Banul devenise stăpânul locului. Primarii sunt disperați după bani și n-au niciun interes să conserve tradițiile și arhitectura locală. Așa au apărut șaormerii, bazare chinezești și supermarketuri în buricul satului. Vezi cazul Branului. Recent, un important oraş din Europa Occidentală și totodată una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din lume, a luat o decizie fără precedent. Autoritâțile locale din Veneția au decis să interzică toate șaormeriile chiar cu riscul de a pierde mulţi dintre turişti.

De ce s-a ajuns la o asemenea hotărâre? Decizia autorităților venețiene urmărește păstararea aerului romantic și boem al orașului atât de apreciat de turiști Prin această măsură, autoritățile locale și-au propus să "conserve decorul și traditiile" Veneției. În acest sens, oficialii locali au legiferat, recent, un proiect în care sunt stipulate clar sortimentele produselor alimentare care se pot comercializa, interzicându-se funcționarea șaormeriilor și vinderea mâncării stradale. Actuala lege permite comercianților să vândă numai felii de pizza, fără să li se dea voie să vândă o pizza întreagă. În plus, excepție de la regulă va face un sortiment de înghețată care este considerată a fi un deliciu tradițional.

"Ne dorim să punem frână acelor tipuri de activități care nu sunt compatibile cu conservarea și dezoltarea patrimoniului cultural al Veneției", au justificat oficialii italieni întroducerea aceste măsuri. Totodată, oficalii italieni atrag atenția că nu se vor impotrivi turiștilor care aleg să mânânce alimente de tip fast-food, întrucât măsura se adresează numai comercianților. "Problema este că într-un oraș turistic ca al nostru există riscul foarte mare de a ne pierde identitatea. Avem foarte multe produse locale pe care trebuie să le promovâm și care s-ar potrivi mult mai bine spiritului acestui oraș", au justificat decizia autoritățile venețiene. În plus, autoritățile locale și-au propus să creeze câteva spații verzi, unde turiștii pot lua picnicul. Măsura de interzicere a mâncării tip fast-food nu este nu este unică în Italia, și nu numai Veneția a recurs la o astfel de reglementare.

De pildă, anul trecut, în Verona, autoritățile locale s-au opus deschiderii unor noi șaormerii, în timp ce în Florența este interzisă comercializarea "mâncărurilor străine", iar restaurantele se văd nevoite ca preparatele pe care le gătesc să conțină peste 70% din produse locale. Dacă în Veneția, Verona și Florența s-au putut lua măsuri pentru conservarea identității și arhitecturii locale tradiționale, de ce nu s-ar lua și la noi asemenea măsuri, măcar doar pentru a stopa urbanizare haotică și chicioasă a satului românesc?

Ion Teleanu