Judecarea lui Putin. La Judecata de Apoi!

• Tweet

A devenit un subiect de bășcălie anunțul făcut de Parchetul General, conform căruia procurorii noștri strâng probe privind crimele de război din Ucraina săvârșite de militarii Federației Ruse. Și, ca să nu ne ascundem după degete, crime ordonate de Vladimir Putin. Și se speculează mult pe marginea acestui subiect. Cum adică? Va fi Putin anchetat și condamnat în baza unor rechizitorii elaborate la București?

Sub acest aspect, anchetarea și condamnarea lui Putin la București se va transforma fără doar și poate în Judecata de Apoi. Sunt jurnaliști care își pun întrebarea cum va decurge anchetarea corectă a acestuia, în absența unui interogatriu și a unor declarații - mai întâi de martor într-o cauză in rem, apoi de suspect, și în final de învinuit. Vor trimite procurorii de la București duba cu mascați la Kremlin pentru a-l ridica pe Vladimir Putin și a-l aduce la audieri? În România Liberă, cunoscutul jurnalist Marius Ghilezan sugerează ironic acest lucru. Iosefina Pascal e mai categorică. Mai tranșantă. Ea crede că dacă Putin va descinde la audieri la București, o va face cu Armata Federației Ruse. Ei bine, aș putea și eu să mă țin de glume pe această temă. Totuși, îmi pun întrebarea dacă nu care cumva, cel puțin până la un punct, decizia Parchetului General este realistă.

Prin România au tranzitat și tranzitează în continuare numeroși refugiați. Unii dintre aceștia au rămas temporar la noi și sunt ajutați să supraviețuiască de către statul român, cu sau fără fondurile puse la dispoziție de UE. Cei mai mulți refugiați vin din zonele puternic lovite de război. Din localități despre care presa internațională, și nu numai, relatează că s-au săvârșit numeroase atrocități. Prezumtive crime de război. Crime individuale sau crime făcute la comandă. Mi se pare firesc, în aceste condiții, ca procurorii din România să se alăture investigatorilor din lumea întreagă și să încerce să procure și să furnizeze mai departe diferite probe care, ulterior, ar putea contura existența crimelor de război și ar putea sta la baza unei dezbateri într-un tribunal internațional. Realist vorbind, și renunțând la orice tentație de a fi ironic, cred că asta au în intenție reprezentanții Parchetului General.

Dar ce se întâmplă după procurarea acestor probe? Pot presupune că, dacă în final ele sunt îndreptate împotriva unor militari care au săvârșit atrocități pentru că așa au vrut ei, aceștia, la limită, ar putea fi dați în urmărire generală în întreaga lume și, în măsura în care ar fi capturați, ar putea fi judecați și condamnați de instanțe internaționale. Este însă destul de greu de presupus că se va întâmpla vreodată așa ceva. Cât îl privește pe Vladimir Putin, ipoteza judecării și condamnării acestuia este pur și simplu văzduhistă.

Pentru cei puternici nu există asemenea instanțe internaționale de judecată. Și acum, fără să insinuez nimic, mă refer strict la membrii Consiliului de Securitate ONU. Niciun reprezentant al vreunui stat mebru în Consiliul de Securitate nu poate fi anchetat, judecat și condamnat prin simplul motiv că acolo deciziile se iau în unanimitate. Statul respectiv și-ar exercita, cu siguranță, în mod automat, dreptul de veto, blocând orice anchetă și orice judecată. Lumea în care trăim este astfel croită încât doar reprezentanți ai statelor slabe să poată ajunge, din când în când, la mâna instanțelor internaționale.

Cu toate acestea, demersul procurorilor din România este necesar. Chiar dacă nu se va solda niciodată cu vreo condamnare penală. Informațiile obținute de procurorii din lumea înteragă la care pot contribui și procurorii români vor putea conduce, și vor conduce cu siguranță, la o condamnare morală a războiului declanșat de Vladimir Putin în numele Federației Ruse. Iar o condamnare morală va rămâne în istorie și ar putea avea, în timp, urmări cât se poate de serioase în ceea ce privește reașezarea pe baze noi a relațiilor între state.

Sorin Rosca Stanescu