Guvernul umflă bugetul statului paralel

• Tweet

Premierul Star Trek, Mihai Tudose, cu o întârziere de aproape trei săptămâni, a definitivat proiectul de buget pe 2018. Având ca punct de plecare o creștere estimată a economiei de 5,5 procente. Va fi cel mai mare buget din istoria României. De aproape 200 de miliarde de euro. În timp ce partidul care îl susține la guvernare pe Tudose declară că se luptă împotriva statului paralel, primul-ministru are o viziune total diferită. Acesta a decis să pompeze bani în toate instituțiile de forță. Ce semnificație au cifrele în acest context?

Filozofia bugetului pe 2018 este diferită de viziunea și angajamentul PSD. Din cel puțin trei puncte de vedere. Al învățământului și sănătății. Al investițiilor în obiective de natură să pună în mișcare morișca economică. Al statului paralel.

Și vom începe cu statul paralel. El este definit ca un ansamblu de persoane , instituții și părți de instituții, în general din zona de forță a statului și care, într-un mod neconstituținal și nedemocratic, tinde să invadeze puterile legitimate prin vot popular, respectiv prin opțiunea electorală. Vrem nu vrem, derapajele de la democrație ale statului român sunt provocate tocmai din interiorul acelor instituții coordonate de președintele Klaus Iohannis, care au menirea să apere democrația și statul de drept. A pompa bani cu nemiluita în aceste instituții, fără a controla ce se întâmplă cu aceșt bani și fără a controla derapajele de la democrație, înseamnă un act de sinucidere pentru o majoritate parlamentară care a declarat război statului paralel. Ori acest fenomen nu se întâmplă de azi de ieri. Și guvernele Ponta și guvernul Grindeanu, ca să nu mai vorbim de celelalte guverne ale României, au procedat la fel. Fiecare buget și fiecare rectificare de buget le-a adus și mai multe fonduri. Un caz cu totul și cu totul special îl prezintă Serviciul Român de Informații, unde anomaliile se produc din cel puțin două perspective. 1). Acest servicu de spionaj intern are un buget de șase ori mai mare decât SIE, serviciul de spionaj extern al României și asta în condițiile în care planeta și regiunea în care ne aflăm devin din ce în ce mai instabile. Și în timp ce în toate celelalte state democratice raportul este invers. 2). Conform deciziei CCR, SRI ar trebui să aibă activitatea mult diminuată, întrucât nu mai trebuie să execute milioane de interceptări în beneficiul procurorilor, activitatea sa reducându-se teoretic în acest domeniu doar la antiterorism și contraspionaj.

Este o enigmă de ce, în aceste condiții, SRI va avea un buget mai mare cu 13,2% decât în 2017, anul în care deja bugetul a fost pentru a zecea oară umflat consecutiv. Spre deosebire de sănătate, unde bugetul crește cu doar 4,6%, sau Educație, unde creșterea e din nou nesemnificativă, deși prin lege, de mai mulți ani, ar fi trebuit să beneficieze de un fond care să se ridice la nu mai puțin de 6% din Produsul Intern Brut. Transporturile, în condițiile în care ni s-a răcit gura vorbind despre absența infrastructurii rutiere, feroviare, navale și aeriene, nu vor avea alocate decât 1,7 miliarde de euro. Din totalul de 197,5 miliarde de euro, cât va reprezenta în 2018 bugetul statului.

Una dintre cele mai mari tragedii poate fi consemnată în domeniul investițiilor, unde nu vor fi alocate decât 4,2 procente din PIB, în ciuda faptului că ar fi necesare cel puțin 10 procente pentru a asigura o dezvoltare durabilă a României.

Nu aș vrea să-și imagineze cineva că sunt un dușman al Serviciului Român de Informații doar pentru faptul că, la fiecare nou buget și la fiecare nouă rectificare, observ cu îngrijorare cum instituția devine din ce în ce mai supraponderală. Dar efectiv așa stau lucrurile. Și îmi place să dau un exemplu simplu. Dacă în acest moment ar fi scoase de la SRI toate vilele, hotelurile, casele de odihnă și zonele de agrement, România ar putea avea peste noapte un nou ONT Carpați.

Deși, în cifre absolute, SRI bate toate recordurile, creșteri semnificative au și celelalte instituții de forță. Ministerul de Interne crește cu 20,7%. Serviciul de Infomații Externe cu 15,9%. SPP cu 19,35%. Iar STS, cu 21,9%.

De creșteri semnificative beneficiază și Armata, dar în acest caz știm și care sunt obiectivele. Nu le enumăr aici, din lipsă de spațiu, dar creșterile din domeniul Apărării, în linii mari, răspund unei necesități.

Dacă, printr-un moratoriu, ar fi oprite creșterile bugetare ale instituțiilor de forță timp de 5-10 ani, ar putea fi alocate fonduri substanțial mărite atât ministerelor sociale, aflate în grea suferință, cât și Transporturilor, într-o suferință și mai mare și, de asemenea, ar fi asigurată o creștere semnificativă în domeniul investițiilor.

În plan politic, însă, concluzia este de-a dreptul spectaculoasă, dacă luăm pe de-o parte în calcul ceea ce afirmă coaliția majoritară referitor la statul paralel și, pe de altă parte, maniera în care Guvernul acestei coaliții răsfață și în anul viitor părți ale acestui stat paralel.

Sorin Rosca Stanescu