Finala prezidențială previzibilă pentru alegerile din 2024 este Ciolacu-Simion!

• Tweet

Ne aflăm cu circa un an înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale, până la europarlamentare mai sunt doar opt luni, dar e limpede pentru toți că a început campania electorală și aproape toți actorii politici protagoniști ai alegerilor sunt deja stabiliți.

Partidele cu șanse reale pentru a intra în Parlamentul viitor se cam știu, sunt cele cinci cunoscute: PSD, AUR, PNL, USR plus PMP, respectiv UDMR. Ultimele două, USR și UDMR, vor avea însă emoții mult mai mari de data asta pentru a trece pragul electoral. Știu că o să vă enervați, deoarece majoritatea așteptați și ceva nou. Însă, la modul realist, credeți-mă că așa ceva nu prea e posibil. Pentru ca să intri în Parlament e nevoie de bani, structuri politice și acces în mass media, poate chiar în ordine inversă. Mass media este scumpă și are deja favoriții ei, structurile politice noi se fac cu multă greutate într-o țară unde vectorii potențiali sunt scârbiți sau înfricoșați, iar banii pentru campanii electorale vin doar de la stat, capitalul românesc e muribund și nedoritor de complicații cu instituțiile de control ale statului.

S.O.S-ul Dianei Șoșoacă are și el ceva șanse de a intra în Parlament, dar doar jucând rolul de proxy al PSD și angajând bătălii pentru splitarea electoratului suveranist în detrimentul AUR. Acum S.O.S este avantajat de modelul polonez, unde în acest fel a fost blocată guvernarea Partidului lege și Justiție (PiS) prin Confederația. Vor mai fi câteva partide ce se vor agita, dar doar pentru a reuși în final scoruri între 1% și 4%, numai bune de redistribuit pentru cei cinci protagoniști enumerați mai sus. Cam ăsta e tabloul partidelor. Minuni nu se pot întâmpla într-un joc de sumă fixă și puternic controlat subteran. Cele mai importante alegeri devin, așadar, cele prezidențiale, deoarece ați văzut că de acolo se poate întoarce masa guvernării; experiențele din perioadele Băsescu și Iohannis sunt relevante și clare.

Aici avem câțiva candidați principali conturați deja, inclusiv prin sondaje, cu potențial de a juca finala. Aceștia sunt azi în număr de 3: Marcel Ciolacu, Mircea Geoană și George Simion. Intrarea în campanie a Laurei Codruța Kovesi, azi devenită improbabilă, ar putea-o adăuga printre protagoniști. PNL-ul nu are azi candidat, iar scorul prognozat pentru 2024 al liberalilor, între 10 și 15% maximum, nu poate fi o trambulină suficient de puternică nici măcar pentru o vedetă politică mare, de care oricum liberalii duc lipsă. Scorul prezidențial al Dianei Șoșoacă poate ajunge la un maximum de 10%, iar rolul ei este să-și incompatibilizeze electoratul cu cel suveranist al lui Simion în perspectiva turului 2, făcând astfel servicii pentru Ciolacu, cumva pe modelul din 2009, când Antonescu a jucat acest rol în favoarea lui Băsescu și în detrimentul lui Geoană.

Referitor la Mircea Geoană, el nu are șanse să prindă unul dintre primele două locuri, decât în varianta improbabilă de a fi motorizat de structura PSD sau, și mai improbabil, de către cea a PNL. Clasarea lui pe primul loc în sondajul INSCOP a fost una mincinoasă, moșmondită prin adiționarea scorului real al lui Geoană, de 5, poate 7%, cu cel al unui candidat independent, fără identitate, de circa 15-17%. Sondorii de la INSCOP au scris „Mircea Geoană-independent" și au livrat astfel gălușca publicului. Oricum, a fost de mare ajutor pentru Geoană, ce a reușit în acest fel să mai strângă ceva bani de la sponsori naivi.

Concluzia este, deci, că vom avea o finală Ciolacu-Simion, ce nu poate fi deturnată decât prin mari evenimente sau accidente majore de parcurs; nu le exclud, dar nici nu mizez pe ele, nu pariez că vor avea loc. Despre cine va câștiga această finală e devreme să mă pronunț. Marcel Ciolacu speră la o aglutinare în favoarea sa a scorurilor perdanților, cei care nu intră în finală, vrea să fie cumva un Ion Iliescu 2 (Iliescu ce a reușit similar în 2000 cu Vadim Tudor acest lucru), iar Simion mizează pe un mare val popular în favoarea sa, provocat de proasta guvernare și sărăcia populației. Oricum o astfel de finală prezidențială ne cam convine tuturor, jucători de putere sau electorat, ca să fiu transparent, chiar și mie, în calitate de alegător bine informat, ce pricepe că altceva nu e posibil în condițiile date și cu marja de timp redus până la alegeri.

Am zis în titlu și de o posibilă majoritate PSD-AUR, funcțională din 2025 lucru pe care toți actorii politici îl neagă, dar pe care realitatea politică de atunci îl va reclama. Motivele vor fi multiple: de la nevoia unei guvernări super-majoritare într-o Românie ce se va afla atunci la fundul sacului, cu cetățenii sărăciți și nervoși, până la jocul din interiorul UE, unde se fac deja asocieri subterane pentru cooptarea suveraniștilor la conducerea forului european; se pare că fără ei, nici populari, și nici socialiștii nu concep că ar putea asigura un curs credibil de coordonare europeană și, pentru asocierea lor nu va fi suficientă pentru o majoritate, și pentru domolirea contestărilor masive ale cetățenilor europeni suveraniști, azi e o întrecere între PPE și PES pentru cine-i va convinge pe acești suveraniști ca să formeze noua majoritate de la Bruxelles (mai susținuți și compatibil cu suveraniștii sunt popularii). De aici vor veni și argumentele pentru guvernare PSD-AUR, ce va fi prezentată ca una vitală, necesară pentru a scoate țara din criză, stabilitate etc. Poezia o știți deja pe de rost. Ea va fi recitată, însă, din nou la finalul lui 2024, e drept că de către alți actori.

Cozmin Gușă