Este gata scenariul schimbării de ciclu global al Omenirii

• Tweet

Miza, aceeaşi de la începutul civilizaţiei umane, este asigurarea cu orice preţ a supremaţiei. Dar arareori mizele, încă de la începutul jocului, se ştiu a fi uriaşe şi, tocmai din această cauză, dacă într-adevăr se vor împlini în scenariul maximal proiectat şi, ca urmare, vor putea provoca o schimbare de ciclu civilizaţional.

Oricum, cine va câştiga partida, îşi va putea impune în mare măsură propriile sale criterii, încheind alianţe de supravieţuire cu grupe de ţări care nu vor dori să fie lăsate în afara circuitelor de schimburi şi, din start, dincolo de preferinţe ideologice deja depăşite şi inutile, vor vrea să se alieze cu cel care va controla sistemul general de referinţă economic.

Din punctul meu de vedere, un asemenea moment ar putea fi, dacă se va reuşi acest lucru, introducerea criptomonedei chinezeşti la momentul deja anunţat, adică Jocurile Olimpice de iarnă din 2022 de la Beijing. Demersul proiectat de Banca populară a Chinei, spune Guo Weimin, analistul său şef. va vpermite o supraveghere mai precisă a riscurilor prezentate de investiţii şi va ajuta la returnarea la timp a datoriilor. În orice caz, în faza următoare de dezvoltare. moneda digitală va fi extinsă în achitarea tranzacţiilor folosind complexul financiar din Hong Kong drept canal de lucru, asta în contextul în care deja s-a cerut tuturor companiilor chinezeşti importante să adopte criptomoneda.

În funcţie de reacţia pieţei naţionale şi a celor internaţionale, vom vedea în ce măsură lansarea renminbi, yuanul digital, va reuşi să clatine în mod serios poziţia predominantă a dolarului american pe pla mondial. Şi ajungem astfel la esenţa confruntării" pe o parte avem criptomonedele "clasice" care nu par (cel puţin deocamdată) să fie emise sau să aibă susţinerea unui guverm, criptomoneda chineză este definită drept "instituţie financiară centrală de monedă străină. Şi aşa şi este, căci acest "e-yuan" este parte integrantă a proiectului susţiniut şi controlat de stat, creat şi pus pe piaţă de către instituţiile sale financiare centrale. Priviţi cu ce pondere în China:Bătălie în care atacul american a început deja cu acuzaţia că ceea ce urmăresc de fapt chinezii este obţinerea unui control cât se poate de complet asupra tuturor transferurilor făcute de cetăţenii şi companiile naţionale, dar şi o identificare cât mai precisă şi centralizată a plăţilor făcute de beneficiarii străini. Este ceea ce se afirmă într-un recent raport (https://www.vendingmarketwatch.com/management/news/21208212/chinas-emerging-digital-currency-financial-authoritarianism) realizat de finanţiştii de la Center for New American Security (CNAS):

"SDistemul denumit CBDC (Central bank digital currencies) pe care guvernul chinez îl denumeşte Digital Currency/Electronic Payment (DCEP) va permite Partidului Comunist Chinez să-şi întărească politica autoritară pe plan intern şi să-şi exporte influenţa şi să crezee propriile standarde externe. Prin eliminarea unora dintre constrângerile anterioare privitoare la capacitatea guvernului de a accesa datele individuale private ale tranzacţiilor cetăţenilor, DCEP reprezintă un risc semnificativla adresa standardelor secretului financiar, aşa cum sunt ele păstrate în societăţile libere".

Pe fond, deci, lupta se poartă între monede de tipul Bitcoin care sunt totalmente descentralizate, deci imposibil de controlat, de atacat sau de apărat printr-o acţiune guvernamentală şi E-yuan care, în definitiv, îl ultimă instanţă, în caz de criză, poate fi considerată ca parte a acţiune Băncii centrale a Chinei, acoperită deci de garanţiile aferente în caz de criză. Pe de altă parte, în funcţie de rezultatele pe pieţe, monedele virtuale, pot primi un impuls major prin iniţiativa chineză, răspunzând dorinţei (şi neliniştilor) unor state mai mici - actori relativ importanţi pe piaţa asiatică - de a înlocui tranzacţiile externe efectuate până acum în USD cu unele realizate prin intermediul unei monede digitale naţionale. Spre exemplu, în octombrie anul trecut, Cambogia a lanst un asemenea sistem de plată numit Bakong, dezvvoltat în parteneriat cu compania japoneză blockchain Soramitsu. La fel a procedat şi Banca naţională a Tailandei, Banca naţională a Coreii are un program pilot de plăţi cu monedă digitală destinat lumii afacerilor.Poate nu este deloc o întâmplare că ideea monedei digitale este lansată nu numai în China ci şi în întreg spaţiul sud-asiatic, adică în spaţiul în care este format cel mai mare spaţiu de liber-schimb din lume, RECEP , Region Comprehensive Economic Partenership . De aici, întrebarea care poate deveni cea mai mare provocare economică, şi politică a viitorului foarte apropait: dacă acestea sunt intenţiile chineze, nu cumva este posibil sau chiar trebuie să privim mai departre chiar decât piaţa internă a Chinei, cea aflată în centru uriaşei zone de liber-schimb?

Este posibil ca intenţia profundă să depăşească cu mult dimensiunea economică sau, mai corect spus, s-o integreze demersului geopolitic legat de traseele Noului Drum al Mătăsii? Chiar dacă, în acest moment, scriptic, la nivelul comparaţiei cu euro şi USD, moneda chineză, chiar plus toate celelalte din RECEP, reprezintă relativ puţin, perspectiva se schimbă dacă vorbim despre ţările aflate pe traseele respective. În acest sens, am auzit în câteva contexte mai discrete, discuţii destul de înfierbântate despre un posibil "portal comun financiar de alianţe între mondedele digitale naţionale de pen traseul Noului Drum al Mătăsii" oferind condiţii favorizante pentru schimburile comerciale şi realizarea comună a proiectelor de infrastructură în afara sistemului USD.Foarte greu de crezut că e-yuan va reuşi să pună o asemenea problemă pe timp scurt sau dacă va reuşi să clintească puterea dolarului dar, cu siguanţă, poate crea o nouă întrebare: în ce tip de monedă şi beneficiind de ce tip de geranaţii vor avea încredere în continuare economiile emergente. Şi nu numai din Eurasia, căci, din întrebare mai degrabă ţinând de teorie marilor sisteme financiare, problema a evoluat extrem de rapid şi neaşteptat în contextul în care de-abia acum se centralizează rănile produse de inacapacitatea de guvernare şi premoniţie a unor guverne. Acum suntem în perioada în care a apărut nota de plată şi se vede că au cam dispărut vechile certitudini despre stabilitate şi credibilitatea unor ţări şi capacitatea lor de intervenţie.

În funcţie de răspunsuri, din ce în ce mai pouţin controlate de guverne, vom vedea dacă se schimbă şi criteriile pe care se va construi etapa următoare a civilizaţiei noastre.

Cristian Unteanu